The Role of the 2028–2034 MFF in Shaping Industrial Transformation in Central and Eastern Europe

Energy Policy Group

-

February 4, 2026

The Role of the 2028–2034 MFF in Shaping Industrial Transformation in Central and Eastern Europe

On 16 July 2025, the European Commission launched the negotiations on the EU’s next long-term budget by publishing its proposal for the 2028–2034 Multiannual Financial Framework (MFF). The MFF remains the EU’s main financial tool for turning common political goals and priorities into concrete investments, providing the stability and coordination of spending essential for some EU policy objectives.

The proposal for the future financial plan, worth EUR 1.98 trillion, equivalent to 1.26% of the EU’s Gross National Income (GNI), marks a significant restructuring of EU spending, shifting from programme- to policy-based budgeting and from cost- to performance-based funding. This shift is framed as a response to geopolitical instability, intensified global competition, economic uncertainty, as well as the EU’s commitment to decarbonise its economy by 2050. Therefore, greater budgetary flexibility is designed to allow the Union to respond more quickly to unexpected shocks and emerging priorities, reducing the rigidity that has characterised previous frameworks and thereby adapting more effectively to shifting policy priorities.

With the Commission aiming to “maximise the impact of every euro”, security, competitiveness and a successful transition are elevated from supporting objectives to core budgetary priorities, reflecting the political salience of issues regarding EU strategic autonomy and resilience. However, this shift raises important questions about increased centralisation, the potential erosion of traditional cohesion objectives, and the uneven capacity of Member States to operate within a more demanding, performance-driven framework.

These tensions are particularly relevant for Central and Eastern European (CEE) Member States, whose economies remain reliant on energy-intensive industries. Those sectors have already been feeling the strain of rising energy prices, while tight public budgets are limiting the ability of governments to cushion the impact through state aid. Facilitating industrial transformation in this region is important not only for meeting climate goals but especially for maintaining economic resilience, stimulating competitiveness and growth, and maintaining social cohesion. Therefore, the success of the next MFF in contributing to the EU’s industrial ambitions also depends on its ability to drive investment in CEE.

The new budget proposal offers instruments that could address these needs, especially through novel funding programmes. At the same time, the proposal offers no credible mechanism for advancing common industrial goals and no corrective instruments for addressing the Single Market distortions caused by state aid leveraged to support industrial production in some Member States.

Download the full Commentary

The authors thank the two reviewers, Mihnea Cătuți and Sabina Strîmbovschi, for their valuable feedback, which significantly contributed to the development of this commentary.

Sabina Ghiță, EPG Research Assistant

Sabina is a Research Assistant in the Clean Economy Department, working primarily on Industrial Carbon Management. She recently graduated from a research Master’s programme in Behavioural Economics at the University of Bucharest and is interested in technologies that can combat climate change.

Before joining the Clean Economy Department, Sabina worked as a Strategy & Transactions Junior at EY, assisting with financial due diligence evaluations and market analyses.

Contact: sabina.ghita@epg-thinktank.org

The Mid-term Review of the 2021-2027 Cohesion Policy: An Opportunity to Accelerate Industrial Transformation in the CEE Region

Energy Policy Group

-

February 3, 2026

0

The Mid-term Review of the 2021-2027 Cohesion Policy: An Opportunity to Accelerate Industrial Transformation in the CEE Region

The Cohesion Policy, often described as the European Union’s (EU) main investment instrument within its Multiannual Financial Framework (MFF), seeks to promote balanced development across Member States by reducing economic, social, and territorial disparities between regions. It accounts for roughly one third of the 2021-2027 EU MFF, with €392 billion allocated to the design and implementation of targeted projects.

The Central and Eastern Europe (CEE) countries are among the main beneficiaries, due to existing structural and historical deficiencies, including lower levels of economic development, weak infrastructure connectivity, and a high share of less developed regions.

There are four main funds that make up the Cohesion Policy:

The Just Transition Fund (JTF) supports regions most affected by the transition to climate neutrality.
The European Regional Development Fund (ERDF) supports the social and economic development of regions.
The Cohesion Fund (CF) finances environmental and transport investments in lower-income Member States.
The European Social Fund Plus (ESF+) aims to support jobs and create a fair and inclusive society in EU countries.

The latest mid-term review of the Cohesion Policy expands the policy’s emphasis from its long-term goal of addressing regional inequality toward a more flexible approach aligned with immediate needs arising from recent crises (the COVID-19 pandemic and the war in Ukraine). While the increasing flexibility of Cohesion Policy spending may be seen as potentially diluting its core objective, it also offers CEE countries an opportunity to capitalise on available funding and redirect resources towards strategic priorities such as defence, competitiveness and decarbonisation, by channelling investments in industrial transformation, dual-use infrastructure and energy-related investments.

These amendments could therefore open up opportunities to support industrial transformation in CEE, where industry accounts for 21%-33% of national GDP. Two of the main challenges faced by heavy industry in CEE countries are rising energy costs and tight public budgets, leading to delayed investment in industrial modernisation and decarbonisation. In this context, the mid-term review may offer an opportunity to redirect funding to these pressing needs.

Download the full Commentary

The authors thank the two reviewers, Mihnea Cătuți and Sabina Strîmbovschi, for their valuable feedback, which significantly contributed to the development of this commentary.

Izabela Manea, EPG Research Assistant

Izabela Manea is a Research Assistant in the Data Analytics department, focusing her efforts on infographics and data storytelling to make research reports more accessible and impactful.

With an academic background in Sociology, she is currently pursuing a Master’s degree in Public Policy and Administrative Management at the University of Bucharest. Her core interests lie in policy making, particularly within the domains of environmental policy, sustainability, and good governance.

Contact:izabela.manea@epg-thinktank.org

Asigurarea viitorului energetic și climatic al României: opțiuni de politici, expunere la riscuri și sprijin public

Energy Policy Group

-

January 22, 2026

0

Asigurarea viitorului energetic și climatic al României: opțiuni de politici, expunere la riscuri și sprijin public

Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) actualizat al României, transmis Comisiei Europene în octombrie 2024, reprezintă o îmbunătățire semnificativă față de versiunile anterioare și oferă o articulare mai coerentă a traiectoriei de tranziție a țării. Planul revizuit include 89 de politici și măsuri, consolidează traiectoriile de decarbonizare și acordă o atenție sporită cooperării regionale și coordonării interinstituționale. Cu toate acestea, implementarea are loc într-un context marcat de presiuni persistente asupra accesibilității prețurilor energiei, blocaje la nivelul infrastructurii și o expunere tot mai mare la impacturile climatice, ceea ce ridică întrebări fundamentale privind capacitatea PNIESC de a reduce cele mai relevante riscuri de securitate energetică și climatică ale României.

Acest raport aplică un cadru analitic integrat, structurat pe trei piloni. În primul rând, evaluează PNIESC-ul prin analizarea fundamentelor de date și de modelare, a gradului de incluziune și eficiență a procesului de consultare a părților interesate, a coerenței și ambiției obiectivelor și măsurilor pe cele cinci dimensiuni ale planului, precum și a integrării aspectelor legate de tranziția justă. În al doilea rând, aceste elemente sunt evaluate în raport cu Indicele Riscurilor de Securitate Energetică și Climatică (ECSRI), care urmărește 20 de indicatori grupați în patru dimensiuni (geopolitică, accesibilitate, stabilitate și sustenabilitate), pentru a evalua dacă politicile propuse sunt aliniate cu profilul de risc structural al țării. În al treilea rând, analiza este completată cu dovezi empirice provenite dintr-un sondaj național și dintr-un experiment de tip „discrete choice”, care oferă perspective asupra acceptabilității sociale.

Evaluarea confirmă îmbunătățiri clare în structura analitică a PNIESC, în special în definirea obiectivelor sectoriale și formularea măsurilor de decarbonizare. Cu toate acestea, transparența metodologică prezintă anumite inconsistențe. Sectorul LULUCF constituie o vulnerabilitate majoră, întrucât creșterea abruptă a țintei de absorbții nu este susținută de măsuri de implementare proporționale sau de o modelare robustă. Procesul de consultare s-a îmbunătățit față de ciclurile anterioare de planificare, însă gradul în care contribuțiile părților interesate se reflectă în deciziile finale de politică publică rămâne inconsistent.

Rezultatele analizei ECSRI indică faptul că România a redus unele vulnerabilități istorice, în special pe dimensiunea geopolitică, prin creșterea producției interne, diversificarea surselor de aprovizionare și dezvoltarea infrastructurii. Proiecte precum Neptun Deep pot consolida suplimentar poziția regională a României după 2027. În același timp, investițiile planificate modifică profilul de risc către noi forme de vulnerabilitate, inclusiv dependența de lanțurile globale de aprovizionare cu minerale critice și livrarea la timp a proiectelor energetice majore.

Accesibilitatea prețurilor energiei a devenit una dintre cele mai acute provocări pentru România. Nivelurile ridicate de sărăcie energetică persistă, iar volatilitatea extremă a prețurilor din perioada crizei energetice 2021–2023 a expus gospodăriile și industria la șocuri semnificative. Plafoanele de preț și schemele de compensare au oferit un sprijin temporar, dar au generat presiuni fiscale și incertitudine în materie de politici publice. Creșterea costurilor asociate emisiilor de CO₂ în cadrul Sistemului UE de Comercializare a Certificatelor de Emisie (ETS), combinată cu alocarea insuficientă a veniturilor din ETS către obiective climatice și energetice, amplifică în continuare riscurile legate de accesibilitate și competitivitate.

Analiza mai relevă că România continuă să beneficieze de un mix de producție diversificat și de o capacitate substanțială de stocare a gazelor naturale. Totuși, eficiența energetică scăzută a fondului de clădiri, investițiile insuficiente în rețelele electrice și expunerea tot mai mare la fenomene meteorologice extreme pot reduce reziliența sistemului în timpul tranziției. Deși România și-a redus intensitatea de emisii și a crescut ponderea producției de electricitate cu emisii reduse de CO₂, utilizarea intensivă a materiilor prime și ratele scăzute de circularitate semnalează vulnerabilități de durată, care nu sunt încă abordate sistematic în cadrul PNIESC.

Analiza cu privire la acceptabilitatea socială sugerează că sprijinul public pentru obiectivele climatice rămâne, în linii mari, solid, în special atunci când acțiunea climatică este asociată cu independența și securitatea energetică. Cu toate acestea, disponibilitatea de a plăti este limitată și puternic influențată de preocupările legate de accesibilitate, echitate și predictibilitatea politicilor publice. Principala constrângere socială nu este, așadar, opoziția față de decarbonizare în sine, ci sensibilitatea față de povera percepută ale costurilor și de impacturul distributiv inegal.

În ansamblu, PNIESC-ul României reprezintă un pas important către un cadru de tranziție mai solid, însă eficacitatea sa va depinde de îndeplinirea a trei condiții: adoptarea formală a planului, combinată cu o arhitectură credibilă de implementare; trecerea de la o ambiție axată pe proiecte individuale către o abordare orientată spre reziliența la nivel de sistem, în special cu privire la rețelele electrice și sursele de flexibilitate; și elevarea accesibilității, circularității, adaptării la schimbările climatice și acceptabilității sociale de la statutul de considerații secundare la cel de factori-cheie ai implementării. În absența acestor schimbări, PNIESC riscă să devină un simplu instrument de conformare cu obligațiile europene – planul ar trebui văzut ca o foaie de parcurs operațională pentru gestionarea riscurilor tranziției energetice și climatice ale României în următorul deceniu.

Citește publicația integrală în limba engleză aici.

Securing Romania’s Energy and Climate Future: Policy Choices, and Public Support

Energy Policy Group

-

January 21, 2026

0

Securing Romania’s Energy and Climate Future: Policy Choices, and Public Support

Romania’s updated NECP represents an improvement in coherence and ambition, but its effectiveness is constrained by delayed formal adoption and persistent delivery and governance risks. Methodological robustness and transparency remain uneven, raising potential credibility and implementation concerns particularly in the LULUCF sector.

Romania’s transition strategy remains strongly anchored in its traditional energy security strengths, yet relies heavily on a limited number of large-scale projects, increasing exposure to execution, financing, and political continuity risks. Emerging transition-era vulnerabilities, such as supply chain dependencies, critical raw materials, circularity, and climate resilience are insufficiently integrated into the NECP’s risk framework.

Household affordability constitutes a structural and binding constraint on implementation, with existing measures fragmented and not yet consolidated into a coherent, long-term affordability strategy.

System reliability risks are shifting toward electricity networks, flexibility, and resilience, but the NECP lacks operational sequencing and clarity on infrastructure readiness.

Public support for climate objectives remains broadly robust, particularly when framed around energy security, but willingness to pay is limited and highly sensitive to fairness and cost distribution.

The NECP’s contribution to reducing energy and climate security risks will depend on moving from planning to delivery, strengthening system-level resilience, and embedding affordability and social acceptance as core enablers rather than secondary considerations.

Download the full report

The author has also written a Policy Brief about Romania’s trajectory in securing its energy and climate transition under the NECP.

Download the policy brief

Ioana Vasiliu, EPG Senior Researcher

Ioana Maria Vasiliu is Senior Researcher within the Clean Economy Department at EPG, where she leverages her extensive expertise in climate policy. She holds a bachelor’s degree in public administration management and a post-university diploma in sustainable development, both from the Economic Academy of Bucharest.

Before joining EPG, Ioana worked as a European Affairs Advisor in the Climate Strategies and Reporting Department at the Romanian Ministry of Environment, Waters and Forests, where she was responsible for developing policies aimed at reducing greenhouse gas emissions and enhancing climate resilience.

Contact: ioana.vasiliu@epg-thinktank.org

The “Fostering Ambitious NECPs in CEE” project is part of the European Climate Initiative (EUKI) of the German Federal Ministry for the Environment, Climate Action, Nature Conservation and Nuclear Safety (BMUKN). The opinions put forward in this study are the sole responsibility of the author and do not necessarily reflect the views of the German Federal Ministry for the Environment, Climate Action, Nature Conservation and Nuclear Safety.

Deșertificarea în România: risc climatic, impact social și economic

Energy Policy Group

-

January 14, 2026

0

Deșertificarea în România: risc climatic, impact social și economic

Convenția UNCCD definește deșertificarea ca fiind degradarea terenurilor în zone aride, semi-aride și subumede uscate, ca urmare a unor factori precum variațiile climatice și activitățile umane. Ea presupune pierderea sau reducerea productivității biologice și economice a solului, vegetației și ecosistemelor din aceste regiuni, afectând pășunile, terenurile agricole și pădurile. În esență, deșertificarea înseamnă transformarea terenurilor productive în terenuri degradate, cu impact direct asupra resurselor de apă și asupra calității vieții locale și regionale.

Deșertificarea este atât o consecință, cât și o cauză a schimbărilor climatice: temperaturile mai ridicate, secetele și alte fenomene meteorologice extreme intensifică degradarea solului. Terenurile devin astfel mai vulnerabile la eroziune, inclusiv din cauza inundațiilor. La rândul său, deșertificarea are un efect negativ asupra climei: degradarea solului generează emisii de gaze cu efect de seră, iar solurile degradate au o capacitate redusă de a reține carbonul.

În România, deșertificarea are implicații asupra vieții cotidiene a populației rurale, echilibrului economic și coeziunii sociale. Regiunile Sud-Est, Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia se află în prima linie a impactului climatic. Zonele cele mai afectate includ județele Mehedinți, Olt, Giurgiu, Călărași, Teleorman, Ilfov (inclusiv București), Constanța și Tulcea. Acestea se confruntă cu un număr crescut de zile cu temperaturi ridicate și lipsă de precipitații, ceea ce amplifică deficitul de apă din sol și contribuie la procesele de aridizare³ și deșertificare. De asemenea, zonele marcate în roșu deschis și portocaliu închis indică arșiță severă sau ridicată, reflectând extinderea impactului și către alte teritorii din sudul și sud-estul țării. Astfel, se confirmă tendințele climatice, respectiv extinderea treptată și intensificarea aridizării în aceste zone, care accentuează vulnerabilitatea ecosistemelor și comunităților locale.

Analiza de față își propune să aducă în atenție deșertificarea ca o problemă multidimensională: socială, economică și de mediu. Scopul este de a oferi o perspectivă integrată asupra fenomenului, evidențiind riscurile sistemice pe care le implică și propunând recomandări care să sprijine dezvoltarea durabilă a zonelor afectate.

Impactul socio-economic al acestui fenomen se manifestă mai ales în comunitățile rurale dependente de agricultura de subzistență, unde se suprapun condițiile climatice extreme, o structură economică fragilă și un acces redus la infrastructură. Agricultura, principala sursă de venit pentru numeroase gospodării, înregistrează scăderi semnificative de productivitate, ceea ce limitează perspectivele economice și accentuează vulnerabilitatea locală. Lipsa alternativelor viabile de venit agravează situația, generând presiuni economice tot mai mari.

Accentul este pus pe impactul deșertificării asupra categoriilor sociale vulnerabile, adesea cele mai expuse efectelor schimbărilor climatice, din cauza unor factori precum sărăcia, accesul limitat la resurse, dependența de agricultura de subzistență și capacitatea redusă de adaptare la aceste efecte.

Descarcă analiza

Ioana Vasiliu, EPG Senior Researcher

Ioana Maria Vasiliu is Senior Researcher within the Clean Economy Department at EPG, where she leverages her extensive expertise in climate policy. She holds a bachelor’s degree in public administration management and a post-university diploma in sustainable development, both from the Economic Academy of Bucharest.

Before joining EPG, Ioana worked as a European Affairs Advisor in the Climate Strategies and Reporting Department at the Romanian Ministry of Environment, Waters and Forests, where she was responsible for developing policies aimed at reducing greenhouse gas emissions and enhancing climate resilience. Her work reflects a strong focus on climate change, sustainable development and international cooperation.

Notably, Ioana played a key role in formulating Romania’s national position on EU climate legislation, helping align the country’s climate goals with broader EU objectives. She actively participated in expert-level EU negotiations, advocating for Romania’s specific needs and ensuring they were represented in final policies. She also coordinated Romania’s climate-focused efforts during its accession to the OECD, representing the country in key working groups, including the Environment Policy Committee, the Working Party on Climate, Investment and Development, and the Inclusive Forum on Carbon Mitigation Approaches.

She also played a role in preparing international reports on Romania’s environmental performance, such as the UNECE Environmental Performance Reviews and the OECD Economic Surveys 2024, with a focus on decarbonizing Romania’s industry and the EU report on Strengthening cultural heritage resilience for climate change – Where the European Green Deal meets cultural heritage and she contributed to the development of the UNIDO Strategy for Climate Change.

In addition to international work, Ioana supported significantly the development of Romania’s National Strategy for Adaptation to Climate Change, the National Strategy for Disaster Risk Reduction and the Climate Change Strategy for Ministry of National Defense. She also served as Romania’s rapporteur for Articles 17 and 19 of EU Regulation 2018/1999.

Further, as a member of the interministerial Working Group for the Social Climate Fund, Ioana provided recommendations to address energy poverty and the socio-economic impacts of Romania’s green transition. She also contributed to the review and amendment of Romania’s Emergency Ordinance 64/2011, ensuring it remained aligned with EU legislation and national priorities.

Contact: ioana.vasiliu@epg-thinktank.org

Contribuția României la ținta climatică a UE pentru 2040: fezabilitate, riscuri și opțiuni

Energy Policy Group

-

December 22, 2025

0

Contribuția României la ținta climatică a UE pentru 2040: fezabilitate, riscuri și opțiuni

În pofida recalibrării discursului european către competitivitate și reziliență, acțiunea climatică rămâne un obiectiv strategic al UE, întrucât contribuie la reducerea dependenței de importurile de combustibili fosili, la diminuarea vulnerabilității la volatilitatea prețurilor la energie și la scăderea costurilor pe termen lung prin electrificare și eficiență energetică; tranziția este astfel aliniată cu obiectivele economice și industriale ale UE, ceea ce a permis adoptarea unei noi ținte climatice pentru 2040, cu condiția integrării flexibilităților și amendamentelor necesare pentru o tranziție echilibrată, care să sprijine redresarea economică și industrială europeană.

Pentru România, ținta UE de -90% emisii până în 2040 nu reprezintă un nou nivel de ambiție, întrucât PNIESC și Strategia pe termen lung prevăd deja reduceri comparabile sau mai ridicate; în baza propriilor angajamente, România ar trebui să poată contribui la atingerea țintei pentru 2040 fără a recurge la flexibilitățile privind creditele internaționale.

România se află într-o poziție favorabilă, față de alte state membre, pentru a atinge țintele de decarbonizare asumate prin PNIESCpentru2030și de a contribui la ținta de decarbonizare a UE pentru 2040. Emisiile de GES au scăzut semnificativ față de 1990, și chiar dacă România are a doua cea mai mică țintă din UE în cadrul Regulamentului privind partajarea eforturilor (ESR), există provocări majore pentru atingerea ei. Principalele provocări sectoriale se găsesc în sectorul transporturilor și cel al clădirilor. Emisiile din transporturi sunt în creștere, în contextul unui grad redus de electrificare a parcului auto, iar în sectorul clădirilor consumul de energie pe cap de locuitor converge către media Uniunii Europene, ceea ce determină o creștere a emisiilor și a necesarului energetic.

Decarbonizarea necesită un efort coordonat: eficiență energetică în locuințe, electrificarea transporturilor și a industriei, creșterea aportului de energie regenerabilă în producția de electricitate până în 2030.

În acest context, sectorul LULUCF reprezintă un avantaj în termeni de absorbții ridicate la nivel UE, dar cu incertitudini privind claritatea acestor date și sustenabilitatea lor pe termen lung.

Descarcă slide deck-ul integral

Constantin Postoiu, EPG Head of Data Analytics

Constantin Postoiu is the Head of Data Analytics at EPG, coordinating the process of collecting, processing and managing the data needed in EPG’s research projects. In addition, he coordinates data intensive projects that need advanced statistics or modelling techniques.

For the past nine years, using extensive knowledge in data analysis, Costin provided support for data-driven decision making both in the public and private sector. He is also a member of the Consultative Council for the Impact Assessment of Normative Acts (CCEIAN) within the Romanian Government, where he analyses the compliance of the supporting documents that accompany the draft normative acts, the impact studies and the reports on the implementation of the normative acts with the requirements and standards provided by the legislation in the field of impact assessment.

Costin holds a PhD in Economics, thesis Endogenous regional growth in Romania, from the Bucharest University of Economic Studies. During this time, he published several papers on refereed journals, mostly on regional development. He also holds a Master and Bachelor in Economics from the Bucharest University of Economic Studies.

Contact: constantin.postoiu@epg-thinktank.org

[OPEN] Senior Data Analyst

Careers

Energy Policy Group

-

December 18, 2025

0

OPEN

CALL Extended until 15 February

Location: Bucharest, on site, with possibility for hybrid

Type: 12 months fixed-term contract, with possibility of extension

Availability: as soon as possible

About EPG

EPG is an independent, non-profit think tank focused on energy and climate policy in Romania and the European Union. Founded in 2014, EPG operates as a policy research institute primarily financed through competitive grants, philanthropic organisations and, to a limited extent, private sector projects. EPG aims to promote an evidence-based dialogue on how to balance decarbonisation, economic competitiveness and social fairness, engaging decision-makers, industry, and the public.

The role: key responsibilities

This position is well suited for a person with strong analytical skills and the patience and perseverance required to work with complex datasets, iterative modelling processes, and long-term scenarios, preferably with experience in the energy sector. The main activity is the development of nation-wide energy and greenhouse gas (GHG) emissions scenarios. Thus, the role sits at the intersection of quantitative modelling, data analytics, and policy research, and requires close collaboration across internal teams.

Your responsibilities will include:

Develop, calibrate, and run national-level energy and GHG emissions scenarios under different policy and technology assumptions.
Work closely with the Data Analytics department to identify, collect, clean, and validate input data for modelling.
Operate and further develop energy system models; prior experience with LEAP or other similar modelling tools is a strong advantage.
Collaborate with sectoral experts across departments (e.g. power, buildings, transport, industry, agriculture) to ensure accurate representation of sector-specific dynamics.
Validate modelling assumptions and results through internal peer review and cross-departmental consultations.
Interpret modelling outputs and translate results into clear policy insights and actionable recommendations.
Contribute to research outputs such as reports, policy briefs, and presentations for decision-makers and stakeholders.

Why join EPG?

Independence and impact. EPG is funded through competitive grants and philanthropic organisations; we do not accept money that requires predetermined conclusions. Your research serves policy impact, not client interests.

Policy relevance and real-world impact. Your scenarios will directly inform national energy and climate policies, including NECPs, long-term strategies, and decarbonisation pathways. You will have the opportunity to engage with ministries, regulators, and other public stakeholders, presenting how modelling results can translate into concrete policy measures.

Ownership and recognition. You will publish under your own name and play a leading role in shaping analytical outputs. Senior researchers at EPG are recognised as subject-matter experts and contribute visibly to high-profile reports, policy briefs, and stakeholder discussions.

Core expertise in system-level modelling. You will focus on economy-wide energy and GHG emissions modelling, working across all major sectors. This system-level perspective places you at the centre of EPG’s analytical work and offers a rare opportunity to shape integrated, national-scale scenarios rather than isolated sectoral studies.

Collaborative, interdisciplinary environment. You will work closely with data analysts and sectoral researchers, combining quantitative modelling with deep sectoral knowledge. This collaboration strengthens the robustness of scenarios and ensures their relevance for policy design.

Due to our small, grant-funded think tank structure, candidates must accept specific conditions:

Flexible task allocation. Team members contribute beyond their core research role. You may be involved in proposal development, peer review of publications, stakeholder events, and internal knowledge sharing.

Limited administrative support. Researchers do some of their own coordination and logistics.

Funding uncertainty. Grant-based funding means some uncertainty about the future project portfolio.

Commitment. You must be willing to stay in or relocate to Bucharest and maintain a regular office presence (hybrid working).

Candidate profile

This role is suitable for a professional who values developing recognised expertise in national-level energy and emissions modelling and contributing directly to evidence-based climate and energy policy.

Experience:

Minimum 5 years of relevant professional experience in research, academia, think tanks, consultancy, or non-profit organisations in energy, climate, or related analytical fields.
A Master’s degree or PhD in a relevant discipline, such as engineering, economics, environmental sciences, or other disciplines with a strong quantitative analysis component.
Demonstrated experience with quantitative analysis and modelling of energy systems and/or GHG emissions; prior experience with LEAP (Low Emissions Analysis Platform) or other similar modelling software is a major advantage.

Skills and abilities:

Strong analytical and quantitative skills, with the ability to work with complex datasets and modelling tools.
Ability to interpret modelling results and translate them into clear policy insights and recommendations.
Professional writing skills for technical reports, policy papers, and research publications.
Proven ability to work both independently and collaboratively within multidisciplinary teams.
Project management and time-management skills, with the ability to handle multiple tasks and meet deadlines.
Excellent command of English (C1 or native); working knowledge of Romanian is a strong asset.

Additional requirements:

Patience and perseverance, essential for iterative modelling work and long-term scenario development.
Strong interest in and solid understanding of energy systems, GHG emissions, and climate policy at national and EU level.
Clear understanding that working in a small, grant-funded organisation implies flexible task allocation beyond the core research role.

Download the full Job Ad

How to apply

Applications are taken on a rolling basis until 15.02.2026.

Send a single PDF to office@epg-thinktank.org containing:

CV, maximum 2 pages.
Cover letter, maximum 1 page, highlighting your experience with scenarios building and modelling
List of personal publications, maximum 1 page.

Important: Incomplete applications will not be considered. Furthermore, please note that candidates must already have the legal right to live and work in the European Union, as we are currently unable to provide visa sponsorship or relocation assistance. We encourage all talented individuals across the EU to apply and look forward to hearing from you.

EPG welcomes applications from diverse backgrounds irrespective of age, gender, ethnicity, religious beliefs, sexual orientation, or disability.

Privacy notice

By submitting your application (CV, cover letter, and any supporting documents) for the Senior Researcher position, you acknowledge and agree that the Energy Policy Group (EPG) will process your personal data for the purpose of recruitment and selection. EPG acts as the Data Controller for the data provided in this application.

Your data will be processed strictly for the purposes of evaluating your suitability for the role, communicating with you regarding your application, and documenting the recruitment process.

The processing of your personal data is necessary to take steps at your request prior to entering into a contract (Article 6(1)(b) of the GDPR).

We will retain your personal data for a limited period after the recruitment process concludes. This retention period will not exceed 6 months unless you explicitly consent to a longer retention period for future opportunities.

Any questions regarding your data privacy? Please contact us at dpo@epg-thinktank.org.

Cum depășim obstacolele în adoptarea planificării integrate a infrastructurii în România?

Energy Policy Group

-

December 16, 2025

0

Cum depășim obstacolele în adoptarea planificării integrate a infrastructurii în România?

Securitatea energetică, competitivitatea și decarbonizarea României necesită investiții semnificative în infrastructura de transport și distribuție a energiei. Abordarea actuală, caracterizată prin planificarea separată a rețelelor electrice și de gaze naturale, riscă însă să genereze pierderi de miliarde de euro prin suprapuneri sau prin active subutilizate

România are nevoie de investiții de aproximativ 21 de miliarde de euro până în 2030 în producția de energie electrică, având în vedere eliminarea treptată a cărbunelui, instalarea de capacități noi în energie eoliană, solară și nucleară și integrarea surselor flexibile, în special a noilor capacități de stocare, pe lângă cele necesare în electrificarea cererii finale și pregătirea infrastructurii de gaze naturale pentru hidrogen și biometan. Pe lângă acestea, modernizarea rețelelor de transport și distribuție a energiei electrice va necesita investiții de 16-18 miliarde de euro până în 2030.

O modelare europeană realizată de Fraunhofer arată că planificarea integrată în rândul sectoarelor și statelor ar putea economisi până la 500 de miliarde de euro la nivelul UE până în 2050, iar peste 70% din economii ar proveni numai din coordonarea intersectorială. Planificarea integrată ar coordona investițiile în infrastructura de energie electrică, gaze, transport și încălzire între sectoare și ar reduce cerințele necesare pentru îndeplinirea concomitentă a obiectivelor de adecvare și decarbonizare.

În România, au fost identificate trei bariere structurale în dezvoltarea planificării integrate. În primul rând, investițiile sunt aprobate pe baza cererilor de conectare demonstrate, conform cadrului de reglementare și nu în baza modelării unor scenarii, ceea ce limitează planificarea anticipativă. În al doilea rând, operatorii de rețea sunt compensați prin tarife specifice sectorului, ceea ce descurajează considerarea infrastructurii existente sau a planurilor celuilalt sector. În al treilea rând, lacunele instituționale împiedică coordonarea, deoarece România nu are o structură dedicată cu mandatul de a supraveghea planificarea intersectorială. Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) se concentrează pe reglementarea specifică sectorului, în timp ce autoritățile locale nu dispun de resursele și accesul necesare pentru a realiza o planificare integrată.

Lipsa unei abordări integrate a acestor bariere structurale, expune România riscului de a pierde miliarde de euro în active neperformante, într-un context în care UE intensifică cerințele privind planificarea integrată prin Strategia de Integrare a Sistemului Energetic, revizuirea Regulamentului TEN-E și Pachetul European pentru Rețelele de Energie. Pentru valorificarea avantajelor planificării integrate a infrastructurii energetice, România ar trebui să aibă în vedere următoarele măsuri:

Clarificarea atribuțiilor planificării integrate și explorarea modului în care aceasta ar putea fi integrată în structura instituțională actuală, potențial în cadrul Ministerului Energiei sau al Secretariatului General al Guvernului. Această structură va necesita resurse adecvate pentru consultări intersectoriale și planificare integrată periodică a infrastructurii rețelelor.
Modificarea procesului decizional al ANRE, în vederea aprobării investițiilor pe baza modelării intersectoriale și a analizelor de scenarii. Proiectele care pot demonstra o reducere a duplicării investițiilor intersectoriale ar trebui să fie accelerate.
Revizuirea analizelor intersectoriale pentru identificarea eventualelor suprapuneri de infrastructură, luând în considerare metodologia utilizată în viitorul cadru al UE privind infrastructura energetică, conform Pachetului European pentru Rețele Energetice.
Dezvoltarea proiectelor majore de infrastructură în baza unei analize cost-beneficiu intersectoriale și evaluarea contribuției acestora din perspectiva alinierii lor cu obiectivele privind tranziția energetică a României.
Introducerea planificării integrate în documentele strategice și dezvoltarea capacității de modelare în cadrul structurii responsabile. Potențiale surse de finanțare: fonduri UE sau venituri din sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS).

Citește publicația integrală în limba engleză aici.

Overcoming Barriers to the Uptake of Integrated Infrastructure Planning in Romania

Energy Policy Group

-

December 15, 2025

0

Overcoming Barriers to the Uptake of Integrated Infrastructure Planning in Romania

Meeting Romania’s energy security, competitiveness and decarbonisation pathway requires deep investment into transmission and distribution infrastructure, but siloed electricity and gas planning approaches risk wasting billions in duplicated or underutilised infrastructure.

Romania needs to invest approximately €21 billion by 20301 to transform its power generation system. This will involve supporting coal phase-out through new wind, solar, and nuclear power, with additional investments needed for comprehensive electrification of final demand, integrating flexibility sources — especially new storage capacity — and repurposing limited gas infrastructure to support hydrogen and biomethane uptake. Upgrading electricity transmission and distribution networks alone will require investment of €16-18 billion by 2030.

New European modelling from Fraunhofer 3 suggests that integrated planning across sectors and nations could save up to €500 billion EU-wide by 2050. Critically, over 70% of savings would come from cross-sectoral coordination alone. Integrated planning would coordinate electricity, gas, transport and heating infrastructure investments across sectors to minimise total requirements needed to meet system adequacy and decarbonisation goals.

Three structural barriers have prevented the organic emergence of integrated planning in Romania. First, the regulatory frameworks approve investments based on demonstrated connection requests rather than scenario-based modelling, limiting anticipatory planning. Second, network operators are compensated through sector-specific tariffs, creating disincentives to consider the other sector’s existing infrastructure or upcoming plans. Third, institutional gaps prevent coordination as Romania has no authority with a mandate to oversee cross-sectoral planning. Existing authorities, such as ANRE, the independent energy regulator, focus on sector-specific regulation, while local authorities lack the resources and access to accomplish integrated planning.

Without addressing these structural barriers, Romania risks billions in stranded assets while facing increased pressure from the EU to adopt integrated planning through the Energy System Integration Strategy, the TEN-E Regulation revision and the European Grids Package. To harness the benefits of infrastructure planning, Romania should:

Clarify the remit of integrated planning and explore how it could be embedded within the current institutional set-up, likely within the Ministry of Energy or the General Secretariat of the Government. The body will need adequate capacity to undertake structured cross-sector consultation, and regular integrated network planning.
Amend ANRE’s decision-making to approve investments based on cross-sector modelling and scenario analyses. Projects that can demonstrate a reduction of cross-sector duplication should be fast tracked.
Conduct a cross-sector review to identify potential infrastructure duplication, with consideration of cross-sector methodologies used in the upcoming EU cross-border energy infrastructure framework as outlined in the European Grids Package.
Major infrastructure development should require a cross-sectoral component to their cost-benefit analysis and consider how this infrastructure would fit into Romania’s transition trajectories.
Embed integrated planning into the Romania’s National Energy and Climate Plan and other strategic documents, and support modelling capacity with funding from the Multiannual Financial Framework or ETS revenues as well as technical assistance from the European Commission or the Organisation for Economic Cooperation and Development

Download the full Policy Paper

Nadia Maki, EPG Senior Researcher

Nadia Maki is a Senior Researcher within the Energy Systems Department of EPG. She is an energy policy researcher focused on renewable energy financing, green technology and innovation and emerging economies.

Before joining EPG, Nadia worked as an independent evaluator for renewable energy financing schemes for the UK Department of Energy Security and Net Zero, evaluating schemes such as the Contracts for Difference scheme and the Capacity Market scheme. Nadia has extensive experience using theory-based evaluation methods. She has also contributed to projects for DG CLIMA, DG Environment, the Research Council of Norway, UN Women, the World Health Organization and ActionAid.

Nadia holds an MSc in Climate Change, Development and Policy from the Science Policy Research Unit and the Institute of Development Studies at the University of Sussex and a Bachelors of Arts degree from Queen’s University in Canada.

Contact: nadia.maki@epg-thinktank.org

Propuneri pentru sistemele de încălzire centralizată din municipiile Drobeta-Turnu Severin și Craiova

Energy Policy Group

-

December 12, 2025

0

Propuneri pentru sistemele de încălzire centralizată din municipiile Drobeta-Turnu Severin și Craiova

Sistemele de încălzire centralizată din România, odinioară esențiale pentru aprovizionarea cu energie a orașelor, se confruntă acum cu un declin structural marcat de infrastructura învechită, costurile ridicate ale combustibililor și creșterea numărului de consumatori care renunță la acest serviciu. Pentru a opri această tendință și a restabili accesibilitatea și fiabilitatea, trebuie luate mai multe măsuri. Acestea includ decarbonizarea cu prioritate prin electrificare, cu integrarea surselor regenerabile, stocarea energiei și îmbunătățirea eficienței clădirilor, toate calibrate în contextul specific al fiecărui oraș.

Studiul de caz al orașului Drobeta-Turnu Severin ilustrează clar aceste provocări. Dezvoltat inițial pentru a sprijini producția industrială și extins ulterior la consumul casnic, sistemul se caracterizează în prezent prin pierderi tehnice și comerciale ridicate, dependență puternică
de subvenții și insecuritate recurentă în ceea ce privește combustibilul. În perioada 2020 2024, numărul consumatorilor conectați la sistemul centralizat a scăzut de la peste 26.000 la puțin peste 22.000, în timp ce deconectările anuale au atins 1.500 de consumatorilor în

Producția și consumul au scăzut cu peste 20% în aceeași perioadă, pierderile din 2024 depășind 40% din căldura generată. Costurile au devenit de nesusținut. În 2020, producția de energie termică costa puțin peste 400 RON/MWh iar în 2024 a atins peste 650 RON/MWh. Costurile combustibilului au crescut de la 253 RON/MWh în 2020 la 460 RON/MWh în 2024. Subvențiile municipale, triplate între 2020 și 2024, protejează consumatorii dar pun presiune pe bugetele locale. Un scenariu în care consumatorii trec în totalitate la centrale individuale pe gaz ar necesita o investiție inițială de peste 61,5 milioane EUR, fără a lua în calcul extinderea rețelei de gaze, expunând în același timp consumatorii la facturi mai mari în cadrul sistemului ETS 2 de tranzacționare a certificatelor de emisii de carbon și agravând poluarea locală a aerului.

În Craiova, pe de altă parte, numărul consumatorilor conectați a scăzut de la aproape 60.000 la 53.000 în perioada 2020-2024. Raportul între căldura livrată și cea produsă a scăzut de la aproximativ 70% la aproximativ 65%. Prețul căldurii a crescut rapid, factura subvențiilor a explodat, iar consumatorii au fost protejați doar cu un sprijin local masiv. Costurile livrate de centrala termoelectrică au crescut de la 280 RON/MWh în 2020 la peste 540 RON/MWh în 2024, în timp ce centralele de cartier au rămas la aproximativ 800 RON/MWh, cu mult peste tarifele pentru utilizatorii finali. Gospodăriile1 au plătit aproximativ 250 RON/MWh în 2020 și 340 RON/MWh în 2024, municipalitatea acoperind diferența. Ponderea costurilor cu căldura în cheltuielile gospodăriilor a depășit 80% în 2021-2022, a scăzut sub 40% în 2023, apoi s-a redresat ușor în 2024, reflectând volatilitatea prețurilor și nivelurile pierderilor. În 2023, cheltuielile cu subvențiile orașului au fost de peste 5,5 ori mai mari decât în 2020 și de aproape trei ori mai mari în 2024, cumulând peste 138 de milioane de RON în cinci ani. Aceste traiectorii confirmă creșterea costurilor structurale și a sarcinii fiscale fără măsuri de eficiență și de schimbare a combustibilului.

Descarcă raportul integral

Alături de acest raport, EPG a publicat două articole Op-Ed despre sistemele de încălzire din cele două orașe.

Citiți articolul despre Drobeta-Turnu Severin AICI.

Citiți articolul despre Craiova AICI.

Alexandru Ciocan, EPG Senior Researcher

Alexandru Ciocan become a member of the EPG team at the end of 2023 and started working as a Senior researcher in the Energy System Programme. Previous he has working extensively for almost 10 years in the field of hydrogen-based technologies, renewable energies sources and lithium-ion batteries. Between 2012 and 2021 he held various research positions at the National R&D Institute for Cryogenic and Isotopic Technologies – ICSI Rm. Valcea.

Nevertheless, Alexandru gained experience in the energy policy, following his contribution to the national strategic documents from the position of Senior Advisor within the Energy Policy and Green Deal Department into the Ministry of Energy of Romania between 2021 – 2023.

Since 2017 Alexandru holds a PhD in engineering sciences from the IMT Atlantique as well as the University Politehnica of Bucharest.

Contact: alexandru.ciocan@epg-thinktank.org