Publication

Publication

Topic

Topic

Author

Author

Year

Year
Search

Viitorul industriei metalurgice românești: între transformare, revitalizare și riscul declinului

România are potențialul de a deveni un producător regional competitiv de metale cu emisii scăzute de carbon. Măsurile care vor fi adoptate în următorii ani de către industrie și decidenți vor determina transformarea sau declinul industriei metalurgice românești. Sunt necesare măsuri concrete de sprijin, corelate cu prioritățile asumate prin Pactul pentru o Industrie Curată și orientate către transpunerea inițiativelor europene în soluții concrete care răspund provocărilor din sector.  Concluziile autoarei: „Contextul actual oferă României o oportunitate fără precedent de a susține transformarea producției metalurgice și de a contribui la obiectivele Uniunii Europene privind autonomia strategică, securitatea energetică și atingerea țintelor...

Reforma EU ETS: între recalibrarea obiectivelor climatice și transformarea industriei europene

Comentariul EPG analizează Propunerea Comisiei Europene de revizuire a Directivei EU ETS. Aceasta răspunde unor presiuni reale resimțite de industria europeană (prețuri ridicate la energie, concurență internațională, cerere insuficientă și o finanțare insuficientă). Propunerea marchează o schimbare de paradigmă: ETS nu mai funcționează doar ca mecanism de stabilire a prețului carbonului, ci și ca instrument de finanțare a tranziției industriale, printr-o corelare mult mai strânsă cu politica industrială. Noile instrumente extind semnificativ oferta de finanțare. În același timp, este slăbit semnalul de preț al carbonului – rezultatul probabil se va materializa în venituri mai mici din licitații, exact resursa din care...

Când clima începe să rescrie regulile sistemului energetic

Noul Op-Ed EPG susține că schimbările climatice au început să afecteze chiar și tehnologiile convenționale de producție a energiei, cele considerate, timp de decenii, pilonii securității energetice. Nivelul scăzut al Dunării, împreună cu temperaturile foarte ridicate, a adus pentru prima dată ambele reactoare de la Cernavodă în situația de a fi afectate simultan de lipsa apei necesare răcirii. În paralel, seceta reduce producția hidroenergetică exact în perioada în care consumul de electricitate crește puternic din cauza caniculei. Centralele nucleare, hidrocentralele, dar și cele pe cărbune sau gaze care depind de apă pentru răcire devin, la rândul lor, vulnerabile la fenomenele...