Home Blog

The Urban Cooling Paradox: Can Europe Adapt to Extreme Heat without Making it Worse?

Heatwaves are becoming a problem of urban governance and public health. They affect both the buildings where people live and the areas outside them.

Bucharest illustrates the tensions between development pressures and the need to keep the green infrastructure of the city. At the same time, while existing parks and vacant green areas have increasingly come under pressure from real-estate development, existing buildings cannot cope with prolonged solar exposure and rising temperatures. A well-insulated building, if poorly designed for summer conditions, can trap solar heat and lead to overheating.

“The Urban Heat Island effect means that cities are consistently warmer than rural areas. Concrete, asphalt, steel and glass absorb large amounts of solar radiation during the day and slowly release it overnight, preventing cities from cooling at night. Heat is also distributed unevenly within cities, where neighborhoods lacking sufficient green spaces experience greater thermal discomfort. In this context, air conditioning is seen as the immediate solution to overheating, but it risks reinforcing the phenomenon and putting pressure on the energy system. 

Bucharest cannot afford to wait any longer. While the city continues to lose its green infrastructure, Romania still lacks a systematic framework for assessing summer overheating in buildings. As extreme heat becomes a structural challenge, measures that look beyond the immediate response are needed. Bucharest must move towards planning that protects its green spaces while also introducing building standards to be used for designing and adapting buildings to limit overheating.” 

– Andrada Lupulescu


Lead author

Andrada Lupulescu EPG thinktank Profile Picture

Andrada Lupulescu

Researcher

Author

Theodor Bratosin EPG think tank Profile Picture

Theodor Bratosin

Associate

For or further details and media inquiries, please contact Andrada Lupulescu: andrada.lupulescu@epg-thinktank.org

Paradoxul răcirii urbane: adaptare sau agravare?

Valurile de căldură devin o problemă de guvernanță urbană și sănătate publică. Acestea afectează atât spațiile în care locuiesc oamenii, cât și exteriorul acestora.

București este un oraș care ilustrează concret tensiunile dintre dorința de dezvoltare și nevoia de a păstra infrastructura verde a orașului. În același timp, pe măsură ce parcurile existente și spațiile verzi neocupate sunt supuse unor presiuni din ce în ce mai mari din partea dezvoltatorilor imobiliari, clădirile deja construite nu pot face față expunerii solare și creșterii temperaturilor. O clădire bine izolată, dacă nu este proiectată să țină cont și de condițiile de vară, poate reține căldura și poate duce la supraîncălzire interioară.

„Fenomenul insulei de căldură urbană face ca orașele să fie în mod constant mai calde decât zonele rurale. Betonul, asfaltul, oțelul și sticla absorb cantități mari de radiație solară în timpul zilei și o eliberează lent pe timpul nopții, astfel că orașele nu reușesc să își scadă temperatura. Căldura este distribuită inegal și în interiorul acestora, unde cartierele ce nu dispun de suficiente spații verzi prezintă un discomfort termic mai ridicat. În acest context, aerul condiționat este considerat soluția imediată la supraîncălzire, dar acesta riscă să agraveze fenomenul și să pună presiune pe sistemul energetic. 

Bucureștiul nu își permite să mai aștepte. În timp ce orașul continuă să piardă din infrastructura verde, România încă nu are un cadru unitar pentru a evalua supraîncălzirea clădirilor în timpul verii. Pe măsură ce căldura extremă devine o provocare structurală, este nevoie de măsuri care să privească dincolo de răspunsul de moment. Bucureștiul trebuie să treacă la o planificare anticipativă care să protejeze sistemul de spații verzi și, în același timp, să introducă standarde pentru clădiri astfel încât acestea să poată fi proiectate și adaptate pentru a limita supraîncălzirea.” 

— Andrada Lupulescu


Autor principal

Andrada Lupulescu EPG thinktank Profile Picture

Andrada Lupulescu

Researcher

Autor

Theodor Bratosin EPG think tank Profile Picture

Theodor Bratosin

Associate

Pentru detalii suplimentare și solicitări media, vă rugăm să o contactați pe Andrada Lupulescu: andrada.lupulescu@epg-thinktank.org

Reforma EU ETS: între recalibrarea obiectivelor climatice și transformarea industriei europene

Comentariul EPG analizează Propunerea Comisiei Europene de revizuire a Directivei EU ETS. Aceasta răspunde unor presiuni reale resimțite de industria europeană (prețuri ridicate la energie, concurență internațională, cerere insuficientă și o finanțare insuficientă).

Propunerea marchează o schimbare de paradigmă: ETS nu mai funcționează doar ca mecanism de stabilire a prețului carbonului, ci și ca instrument de finanțare a tranziției industriale, printr-o corelare mult mai strânsă cu politica industrială. Noile instrumente extind semnificativ oferta de finanțare. În același timp, este slăbit semnalul de preț al carbonului – rezultatul probabil se va materializa în venituri mai mici din licitații, exact resursa din care se finanțează noile instrumente.

Pentru România rămân mai multe riscuri: acces limitat la finanțare prin licitații competitive europene, în absența unor mecanisme solide de solidaritate; posibila amânare a deciziilor de investiții pe fondul unui calendar mai permisiv, precum și distorsionarea pieței unice prin compensații inegale între statele membre.

Concluziile autoarei:

„Propunerea Comisiei aduce mai multe resurse pentru decarbonizarea industriei, dar un preț mai slab al carbonului nu face costul tranziției să dispară, ci doar amână momentul investițiilor. Pentru România, succesul acestei reforme nu va depinde de calendarul mai relaxat, ci de capacitatea autorităților de a utiliza strategic Fondul pentru Modernizare, Fondul pentru Inovare și veniturile naționale din ETS, orientate către proiecte mature de decarbonizare industrială și către infrastructura.

Fără mecanisme de solidaritate mai solide la nivel european și fără o valorificare strategică a acestor resurse, riscăm să pierdem această fereastră de oportunitate pentru tranziția industrială”

— Sabina Strîmbovschi


Autor principal

Sabina Strîmbovschi EPG thinktank

Sabina Strîmbovschi

Industry Lead

Coautor

Ana Maria Niculicea EPG thinktank

Ana-Maria Niculicea

Senior Researcher

Pentru detalii suplimentare și solicitări media, vă rugăm să o contactați pe Sabina Strîmbovschi la: sabina.strimbovschi@epg-thinktank.org

România propune lista perimetrelor pentru energia eoliană offshore: un pas important deși întârziat

Noul comentariu EPG aduce recomandări bazate pe proiectul de Hotărâre de Guvern privind viitoarele parcuri eoliene offshore din România, publicat spre consultare de Ministerul Energiei pe 23 iulie 2026. Acestea urmăresc să asigure că viitoarea capacitate anunțată, de peste 11 GW, nu va rămâne doar un deziderat pe hârtie.

România a făcut un pas important, deși întârziat, în dezvoltarea energiei eoliene offshore în Marea Neagră. Depășirea pragului de 11 GW este un semnal încurajator, însă acesta trebuie asumat explicit în legislație, sau cel puțin în documentele strategice, alături de un calendar ferm de implementare. Astfel, investitorii ar dispune de predictibilitatea necesară fundamentării deciziilor de investiții.

„Procesul de selecție a celor șase perimetre eoliene offshore trebuie să devină mai transparent și mai incluziv, fiind nevoie de o comunicare clară asupra stadiului legislației secundare față de investitori, societatea civilă și mediul academic. Este necesară și o perioadă de consultare publică mai lungă decât minimul legal pentru astfel de decizii de miliarde de euro, cu implicații asupra mediului, economiei și securității naționale. De asemenea, studiul tehnic care a stat la baza selecției trebuie publicat integral, nu doar concluziile.

Pe termen lung, dezvoltarea infrastructurii de transport ar trebui gândită regional, eventual prin concepte scalabile precum insulele energetice, care pot susține atât prima fază, cât și integrarea fazelor 2 și 3. Ca valoarea adăugată anunțată — între 16 și 27 de miliarde de euro — să se transforme într-o bază industrială reală, România ar putea lua în calcul acorduri sectoriale similare celor din Regatul Unit sau Polonia.”

— Mihai Constantin


Autor principal

Mihai Constantin EPG thinktank

Mihai Constantin

Senior Researcher

Autor

Alina Arsani EPG thinktank

Alina Arsani

Head of Energy Systems

Pentru detalii suplimentare și solicitări media, vă rugăm să îl contactați pe Mihai Constantin: mihai.constantin@epg-thinktank.org

Romania’s Black Sea Wind Moves from Paper to Open Water

This commentary sets out recommendations based on the draft Government Decision of Romania’s future offshore wind farms, published by the Ministry of Energy on 23 July 2026 for consultation, to enable the announced capacity of over 11 GW to become a reality rather than remaining an ambitious target on paper.

Romania has taken an important, although overdue, step towards developing offshore wind energy in the Black Sea. Reaching over 11 GW is an encouraging signal, but this must be explicitly assumed in legislation, or at least in strategic documents, alongside a firm implementation timetable. This would provide investors with the predictability needed to underpin their investment decisions.  

“The selection process for the six offshore wind farm sites must become more transparent and inclusive, and there is a need for clear communication regarding the status of secondary legislation to investors, civil society and the academic community. A public consultation period longer than the legal minimum is also required for such decisions involving billions of euros, which have implications for the environment, the economy and national security. Furthermore, the technical study on which the selection was based must be published in full, not just the conclusions.

In the long term, transport infrastructure development should be approached from a regional perspective, possibly through scalable concepts such as energy islands, which can support both the first phase and the integration of phases 2 and 3. For the announced added value — between 16 and 27 billion euros — to translate into a domestic industrial base, Romania could consider Sectorial Deals similar to those in the United Kingdom or Poland.”

– Mihai Constantin


Lead author

Mihai Constantin EPG thinktank

Mihai Constantin

Senior Researcher

Author

Alina Arsani EPG thinktank

Alina Arsani

Head of Energy Systems

For or further details and media inquiries, please contact Mihai Constantin: mihai.constantin@epg-thinktank.org

Când clima începe să rescrie regulile sistemului energetic

Noul Op-Ed EPG susține că schimbările climatice au început să afecteze chiar și tehnologiile convenționale de producție a energiei, cele considerate, timp de decenii, pilonii securității energetice.

Nivelul scăzut al Dunării, împreună cu temperaturile foarte ridicate, a adus pentru prima dată ambele reactoare de la Cernavodă în situația de a fi afectate simultan de lipsa apei necesare răcirii. În paralel, seceta reduce producția hidroenergetică exact în perioada în care consumul de electricitate crește puternic din cauza caniculei. Centralele nucleare, hidrocentralele, dar și cele pe cărbune sau gaze care depind de apă pentru răcire devin, la rândul lor, vulnerabile la fenomenele climatice extreme. De aceea, este nevoie de criterii noi de evaluare a sistemului energetic, dincolo de preț și de MW instalați.

Concluziile autorului:

„Provocările climatice tot mai frecvente arată că securitatea aprovizionării cu energie nu mai poate fi garantată de tehnologiile convenționale. Ea depinde tot mai mult și de condiții de operare predictibile, cum ar fi apa suficientă pentru răcirea centralelor. Aceste condiții trebuie incluse explicit în planificarea strategică a energiei. Construirea de noi capacități de generare, rămâne necesară, însă contează tot mai mult capacitatea noilor centrale și a bateriilor de a susține stabilitatea rețelei. Serviciile de sistem (inerția, controlul tensiunii și reglajul de frecvență) devin esențiale într-un sistem tot mai dependent de surse regenerabile. În acest context, adoptarea tehnologiilor grid-forming nu mai este o opțiune tehnică marginală, ci o componentă esențială a securității energetice a viitorului.”

– Alexandru Ciocan


Autor

Alexandru Ciocan

Senior Researcher

Pentru detalii suplimentare și solicitări media, vă rugăm să-l contactați pe Alexandru Ciocan: alexandru.ciocan@epg-thinktank.org

Plan local de renovare – Sighetu Marmației

Planul de renovare pentru municipiul Sighetu Marmației stabilește strategia și pașii pentru îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor publice și pentru reducerea emisiilor de carbon.

Planul răspunde cerințelor Directivei europene privind performanța energetică a clădirilor și a Standardelor minime de performanță energetică (MEPS), prin care clădirile publice cu cele mai slabe performanțe trebuie renovate treptat. Până în 2030, cele mai ineficiente 16% dintre clădirile publice din trebuie aduse peste un nivel minim de performanță, stabilit de fiecare stat în parte. În 2033, pragul se extinde la 26%.

„Planul realizat de noi nu este o fotografie statică a clădirilor publice dintr-un oraș. Este un instrument practic de implementare, care trebuie actualizat pe măsură ce apar date noi. Eficiența lui depinde de calitatea datelor, de cum se execută lucrările și de capacitatea municipiului de a atrage finanțare și de a monitoriza rezultatele pe termen lung. Altfel pragurile și standardele minime de performanță rămân doar cifre pe hârtie. Sperăm ca Planul de renovare pentru Sighetu Marmației să fie un exemplu bun pentru autorități locale care încep să-și prioritizeze fondul construit.”

– Theodor Bratosin


Autor principal

Theodor Bratosin EPG think tank Profile Picture

Theodor Bratosin

Associate

Autori

Rodica Purcel EPG Profile Picture - epg think tank

Rodica Purcel

Researcher

Aura Oancea EPG thinktank

Aura Oancea

Head of Buildings and Cities

Pentru detalii suplimentare și solicitări media, vă rugăm să o contactați pe Rodica Purcel la: rodica.purcel@epg-thinktank.org


Romania’s Untapped Geothermal Potential Gains Momentum as EU Unveils Electrification Action Plan 

The European Commission’s Electrification Action Plan, published recently, confirms that accelerating electrification is central to reducing Europe’s dependence on fossil fuels. Particularly in the buildings sector, geothermal energy and heat pumps are among the technologies highlighted for delivering affordable, secure and low-carbon heating. To support their deployment, the Action Plan announces the development of a Common Investment and Implementation Plan under the Strategic Energy Technology Plan by Q1 2027, aimed at accelerating investment and the uptake of clean energy technologies across the European Union.

“The opportunity is substantial for Romania. Geological data collected in the 1980s and 1990s, including measurements from boreholes reaching depths of around 3,000 metres, indicate favourable subsurface temperature conditions, highlighting significant potential for geothermal heat production, particularly for district heating and other direct heat applications. Romania’s parliament is meanwhile considering a draft law that would widen the legal framework beyond geothermal water alone to include emerging geothermal technologies too. It is a modest-sounding change, but if adopted, a better-defined framework could finally let the sector’s potential out of the ground

Alexandru Ciocan, Senior Researcher, EPG

A recent EPG report argues that turning this potential into deployed projects will require more than legislative changes alone. Alongside streamlining permitting and removing regulatory barriers, the report highlights the importance of building on Romania’s existing industrial strengths. Decades of expertise in drilling and subsurface engineering developed by the country’s oil and gas industry could be redirected towards geothermal development, creating new market opportunities while supporting the decarbonisation of the heating sector. With growing European support for clean heating technologies and a modern regulatory framework, Romania has an opportunity to transform an underutilised domestic resource into a practical component of its energy transition.


For or further details and media inquiries, please contact Alexandru Ciocan: alexandru.ciocan@epg-thinktank.org

România, între gaz și energie electrică – De ce întârzie electrificarea? 

Noul comentariu EPG analizează motivele pentru care electrificarea economiei este lentă în România și propune recomandări pentru a o accelera.

Noua inițiativă a Comisiei Europene, „Electrification Action Plan”, arată că Europa produce tot mai multă electricitate din surse curate, dar continuă să consume cantități ridicate de petrol și gaze în sectoarele transporturilor, clădirilor și industriei. Astfel, accelerarea electrificării devine una dintre principalele soluții pentru reducerea dependenței de combustibilii fosili, consolidarea securității energetice și creșterea competitivității economiei europene. 

Concluziile autorului:

„România ar trebui să acționeze în mai multe direcții pentru a accelera electrificarea economiei. Reducerea treptată a taxelor și contribuțiilor aplicate energiei electrice, dar și eliminarea avantajelor fiscale acordate combustibililor fosili sunt necesare pentru a favoriza electrificarea. O astfel de reformă ar contribui la accelerarea adoptării pompelor de căldură, a mobilității electrice și a proceselor industriale electrificate. Investițiile în infrastructura electrică trebuie și ele să devină o prioritate prin dezvoltarea susținută a rețelelor de transport și distribuție, precum și prin investiții în digitalizare, flexibilitate și capacități de stocare. Altfel, conectarea noilor consumatori și integrarea regenerabilelor va fi tot mai dificilă.

Politicile de sprijin ar trebui reorientate dinspre extinderea rețelelor de gaze către renovarea clădirilor, pompe de căldură, infrastructură de încărcare EV și electrificarea industriei. Gazul natural poate continua să contribuie la securitatea energetică, însă investițiile realizate în această perioadă ar trebui să pregătească economia pentru un consum tot mai redus de combustibili fosili. Nu în ultimul rând, este necesar un cadru care să stimuleze flexibilitatea consumului de energie electrică. Accelerarea electrificării trebuie însoțită de măsuri care să permită consumatorilor să își adapteze consumul la disponibilitatea energiei din surse regenerabile, inclusiv prin tarife dinamice, mecanisme de răspuns la cerere, sisteme de stocare și digitalizarea rețelelor.”

— Alexandru Ciocan


Autor

Alexandru Ciocan EPG thinktank

Alexandru Ciocan

Senior Researcher

Pentru detalii suplimentare și solicitări media, vă rugăm să îl contactați pe Alexandru Ciocan la: alexandru.ciocan@epg-thinktank.org

How Can the Industrial Decarbonisation Bank Accelerate Industrial Transition in CEE?

This commentary is addressing the Industrial Decarbonisation Bank’s highly consequential role in how industrial transition unfolds across Member States, as well as its implications for Central and Eastern Europe (CEE).  

The Industrial Decarbonisation Bank (IDB) aims to support Europe’s most energy-intensive industries in decarbonising, but its impact is already threatened by ongoing dynamics of the ETS review and the broader negotiations of the EU’s Multiannual Financial Framework and industrial policy. 

“To ensure equitable access to the IDB, solidarity provisions will be required, building on the success of the Modernisation Fund, which has ringfenced a dedicated stream of support for the countries where the transition challenge is greatest. The fund should be extended post-2030 and its scope expanded to more clearly support industrial transformation, including for direct electrification and CCS. Both the IDB and the ETS Investment Booster also need a dedicated lower-income Member State provision, with allocation criteria calibrated to GDP per capita and industrial carbon intensity, not just project cost-competitiveness and first-come-first-served auctioning.

The coming months represent a narrow, decisive window for the IDB. For it to deliver, its two central tensions — speed and equity — must be resolved simultaneously rather than traded off. The ETS Investment Booster should launch early to build momentum while the more complex CCfD framework is developed. But speed pursued through a single EU-wide cost curve will entrench geographic imbalance, channelling scarce funds towards the regions already best placed to absorb them. Equity must be engineered into the instrument from the outset, through shared access to common auction infrastructure and, potentially, regional auction clustering.” 

– Luminița Gabriela Horga


Lead author

Luminița Gabriela Horga EPG Thinktank Profile Picture

Luminița Gabriela Horga

Head of Clean Economy

Author

mara balasa enpg

Mara Bălașa

Senior Associate

For or further details and media inquiries, please contact Luminița Gabriela Horga: luminita.horga@epg-thinktank.org