Home Blog Page 17

Cum arată planul României pentru dezvoltarea proiectelor de energie eoliană offshore?

Asociația Energy Policy Group (EPG) apreciază faptul că Ministerului Energiei a publicat spre consultare Proiectul de Lege privind măsurile necesare pentru exploatarea energiei eoliene offshore în intervalul de timp asumat. Guvernul dovedește astfel angajamentul privind  dezvoltarea producției de energie eoliană offshore în România și atingerea obiectivelor de decarbonizare.

De asemenea, EPG consideră benefic faptul că dezvoltarea capacităților eoliene offshore este stimulată prin intermediul unei scheme de sprijin de ajutor de stat de tipul CfD.

Totuși, experții EPG au propus o serie de sugestii de revizuire în cadrul consultării publice, pentru o mai bună corelare a proiectului cu obiectivele de decarbonizare. În primul rând, asociația propune o revizuire în sus a țintei asumate privind capacitățile eoliene offshore instalate, respectiv 3GW până în anul 2035. Considerăm că, în contextul creșterii țintelor de decarbonizare asumate la nivelul UE până în 2030, România ar trebui să își asume o țintă de cel puțin 3GW capacități eoliene offshore instalate încă din anul 2032.

Asociația mai atrage atenția și asupra procedurii anevoioase de obținere a avizelor necesare pentru proiectele de exploatare a energiei eoliene offshore și propune înființarea unui one-stop-shop. De asemenea, EPG consideră că proiectul înaintat trebuie să ia în calcul cooperarea transfrontalieră cu Bulgaria pentru dezvoltarea noilor capacități. 

EPG va continua să se implice în procesul de consultare al Proiectului de Lege privind măsurile necesare pentru exploatarea energiei eoliene offshore, prelungit de curând până la 1 septembrie 2023.


Citate

Radu Dudău – EPG President:

Este lăudabil efortul Ministerului Energiei de a pune în consultare publică Proiectul de Lege privind exploatarea energiei eoliene offshore. Proiectul prezintă un calendar al etapelor dezvoltării energiei eoliene offshore, ceea ce asigură claritate și predictibilitate. Totuși, anul 2035 reprezintă un termen mult prea extins pentru o capacitate offshore de 3GW. Considerăm că etapele prezentate pot fi scurtate, pentru a se fixa ca țintă anul 2032. De asemenea, ținta de capacitate ar trebui să fie mai ambițioasă. 

După cum arată studiul EPG, Offshore wind – the enabler of Romania’s decarbonization (2023), România va trebui să dezvolte 15GW de capacități eoliene offshore în Marea Neagră pentru a atinge neutralitatea climatică în anul 2050, din care 5GW ar trebui instalați până în anul 2030. 

În competiția de a oferi investitorilor energie electrică verde și accesibilă ca preț, România trebuie să susțină accelerarea investițiilor în surse regenerabile. Electrificarea economiei, trecerea la electro-mobilitate, dezvoltarea sectorul hidrogenului fără emisii – toate au nevoie de surse regenerabile de energie. Acestea sunt argumente pentru a trata eolianul offshore drept o șansă economică și o prioritate a sectorului energetic național.

Mihnea Cătuți – EPG Head of Research:

Propunerea legislativă este bine structurată, iar atribuțiile autorităților competente au fost identificate cu atenția cuvenită, totuși considerăm esențială simplificarea procesului de obținere a avizelor pentru construirea centralelor eoliene offshore. Acesta este anevoios și greu de manevrat, având în vedere numărul mare de instituții diferite care trebuie contactate de potențialii dezvoltatori. Pentru a asigura o parcurgere mai facilă a proceselor administrative, recomandăm înființarea unui one-stop-shop în cadrul ACROPO sau al Ministerului Energiei care să ghideze dezvoltatorii în procesul birocratic și să mențină legături instituționale cu toate autoritățile de la care trebuie obținute avize.  

De asemenea, un aspect important asupra căruia dorim să atragem atenția este prevederea referitoare la punerea în funcțiune a centralei eoliene offshore, care dacă nu va avea loc în cel mult 7 ani de la data încheierii contractului de concesiune, acesta din urmă va fi reziliat. O astfel de prevedere ar pune o presiune majoră asupra dezvoltatorilor de proiecte, fără a-i asista sau stimula în dezvoltarea centralelor eoliene offshore. Înțelegem obiectivul decidenților privind ținta de dezvoltare a 3GW de capacități eoliene offshore, însă autoritățile trebuie să ia în considerare cel puțin două aspecte esențiale: (i) timpul necesar obținerii documentației obligatorii privind aprobarea de dezvoltare pentru construirea centralei electrice eoliene offshore, respectiv birocrația asociată în cazul în care nu este diminuată și (ii) potențiale șocuri pe partea ofertei, respectiv lanțul valoric, așa cum economia globală le-a suferit în perioada pandemiei Covid-19. Prin urmare, rezilierea contractului de concesiune trebuie să fie o opțiune de ultimă instanță, luată abia după epuizarea tuturor celorlalte mecanisme legale de mediere.

Alina Chiriță (Arsani) – EPG Head of Energy Systems:

Publicarea Proiectului de Lege privind exploatarea energiei eoliene offshore reprezintă un pas important în dezvoltarea producției de energie eoliană offshore în România și în atingerea obiectivelor de decarbonizare. Totuși, documentul nu include nicio referire la colaborarea transfrontalieră dintre România și Bulgaria, respectiv a licitațiilor coordonate, în vederea dezvoltării capacităților eoliene offshore în Marea Neagră. 

Conform studiului EPG, Offshore wind – the enabler of Romania’s decarbonization (2023), dezvoltarea unui proiect comun România-Bulgaria, pe bază de insulă energetică (energy island), cu o capacitate de 3GW de pentru fiecare dintre cele două state (6GW în total), ar reprezenta o variantă optimă până în anul 2030, atât din punct de vedere al securității energetice, cât și al costurilor asociate. Investițiile României într-un astfel de proiect sunt estimate la 8,4 miliarde euro, iar producția anuală de energie electrică la 9,8TWh. 

Mai mult, EPG în parteneriat cu Center for the Study of Democracy (CSD) din Bulgaria au pus bazele Black Sea Renewable Energy Coalition în luna iunie 2023. Obiectivul Coaliției este acela de a reuni actori relevanți în sectorul energiei eoliene offshore din România, Bulgaria, Ucraina și Turcia, cu precădere din rândul dezvoltatorilor de proiecte și asociațiilor relevante din domeniul mediului, în vederea armonizării pozițiilor acestora și implicit accelerării dezvoltării proiectelor. Astfel, considerăm necesară includerea referirilor cu privire la colaborarea dintre România-Bulgaria, cu atât mai mult cu cât planificarea și cooperarea regională dintre cele două state poate stimula dezvoltarea energiei eoliene offshore din Marea Neagră și, implicit, economiile de scară.


Persoane de Contact

[CLOSED] EPG is looking for a Researcher/Senior Researcher in the Buildings team 

0

About EPG 

The Energy Policy Group (EPG) is a Bucharest-based non-profit, independent think-tank specialising in energy and climate policy, market analytics and decarbonisation strategy, grounded in 2014. EPG is committed to promoting long-term decarbonisation policies and actions across all economic sectors. Through publications and public events, EPG disseminates knowledge about the green transition and provides well-documented input to stakeholders and decision-makers. Its publications are freely available as research reports, opinion papers, and policy briefs. EPG’s conferences, roundtables and workshops provide a platform for informed discussion and expert analysis. EPG’s funding comes mainly from research grants, but also from sponsorships and membership fees. 

About the position 

The new research position will support the research activities of the Buildings Department within the Clean Economy program, one of our two main research programs. The selected candidate will join our team of researchers and is expected to contribute to our research outputs as well as to the broader strategic thinking of EPG and especially to projects on energy efficiency in buildings and embedded carbon in buildings.  

The position is offered for a one-year fixed-term contract, with possibility of extension to an indefinite-term contract. The level of the position will be decided based on the qualifications of the successful candidate. EPG welcomes applications from a diversity of backgrounds irrespective of age, gender, ethnicity, religious beliefs, sexual orientation, or disability. 

Key responsibilities: 

  • Managing research activities and leading research efforts in the field of buildings decarbonisation policies; 
  • Producing analysis in support of our research outputs and strategic thinking;  
  • Participating in international research teams as part of our research grants; 
  • Monitoring key trends and policy developments at national and EU levels concerning buildings decarbonisation; 
  • Actively participate in the design and organisation of events, deliver presentations and engage with key stakeholders; 
  • Building a broad and relevant network of key stakeholders; 
  • Writing op-eds and commentaries; 
  • Assisting the application process for new research proposals; 
  • Supporting our overall activity at the office, including supporting applications for funding for their area of research and, where necessary, review EPG publications related to their work area. 

Background and experience: 

  • Undergraduate degree in relevant discipline, such as architecture, engineering, economics, political or environmental sciences or equivalent with a focus on energy performance of buildings; 
  • Minimum 2 years of work experience in the energy sector and/or climate policy (Researcher) or 5 years (Senior Researcher) is required; 
  • Demonstrable knowledge of the issue of energy efficiency in buildings, embodied emissions, the EED and EPBD, as well as energy and climate policies at large both at EU and national level; a good understanding of the Romanian buildings sector represents an advantage; 
  • Ability for critical thinking, summarising complex research, drafting reports, and communicating effectively in writing; 
  • Demonstrable presentation skills; 
  • Ability to work in a diverse team of experts; 
  • Track record of stakeholder engagement and access to a network of relevant experts; 
  • Previous involvement in the organisation of workshops and events, including experience with moderating roundtables and workshops; 
  • Experience in international research grants is an advantage; 
  • Excellent command of English and Romanian, both orally and in writing. 

Personal profile: 

  • You are dedicated and committed to conducting research and formulating policy solutions for the decarbonisation of the Romanian and EU economy;  
  • You understand the need for reaching net-zero greenhouse gas emissions by 2050 and are passionate about contributing to climate change mitigation efforts; 
  • You are intellectually curious and able to engage in multidisciplinary research; 
  • You have great analytical abilities, you can deal with complex information, and can communicate in a concise, yet nuanced manner; 
  • You are willing to participate in the dissemination of EPG’s work;  
  • You are a team-player, but also capable of organising your own work. 

What EPG offers: 

  • Full-time employment for a fixed one-year contract, with possibility of further extension to an indefinite-term contract; 
  • A flexible work environment which can accommodate remote working; 
  • Opportunity to progress in your career path and gain valuable knowledge and insights on energy and climate policy; 
  • EPG also encourages the participation of its employees in training and education programmes in relevant areas; 
  • Salary range (net salary): €1450-1950 (Senior Researcher), €1050-1450 (Researcher), based on relevant experience. 

How to apply: 

The deadline for applications is September 17, 2023. Interviews will be conducted before the end of September. The successful candidate is expected to start as soon as possible. Complete applications in English should be emailed to office@epg-thinktank.org, mentioning the position you are applying for (Research Assistant or Senior Researcher) and your name. The email should contain a single pdf file with:  

  • A CV maximum of 2 pages; 
  • A cover letter of maximum one page outlining your interest and motivation for applying; 
  • A list of maximum one page with your personal publications. 

Incomplete application will not be considered. You must have the right to work in the EU.  

Candidates selected for an interview will be asked to provide a written sample in English of no more than 20 pages.  

Unfortunately, we will not be able to reply to every candidate. If you have not received a reply within two weeks of the application deadline, you should consider you application unsuccessful. 


If you are in need of further details regarding this position, please contact Denisa Diaconu, EPG Senior Researcher at: denisa.diaconu@epg-thinktank.org

[CLOSED] EPG is looking for a Researcher/Senior Researcher in the Industry team 

About Energy Policy Group 

The Energy Policy Group (EPG) is a Bucharest-based non-profit, independent think-tank specialising in energy and climate policy, market analytics and decarbonisation strategies. Founded in 2014, EPG promotes decarbonisation measures and policies to achieve long-term emissions reductions across all economic sectors. By conducting research and stakeholder engagement, EPG supports decision-making and disseminates knowledge on the transition to climate neutrality, including through public conferences, roundtables, and workshops. The organisation’s publications range from in-depth reports to policy briefs and opinion pieces and are freely available to the public. EPG’s funding comes mainly from research grants. 

Researcher/Senior Researcher 

This position is part of the Clean Economy programme, one of EPG’s two research programmes. The Clean Economy programme covers a range of ongoing projects, including on industrial decarbonisation, carbon capture and storage, energy efficiency in buildings, and climate governance. EPG’s wider research activity includes renewable energy and new energy vectors, covered by the Energy Systems programme. 

The selected candidate will focus on industrial decarbonisation research within the Clean Economy programme, a rapidly expanding area of interest in Romania and the EU. The candidate will join our team of researchers within the Clean Economy programme and is expected to contribute to our research as well as to the broader strategic thinking of EPG and in particular to the work on industrial decarbonisation and green public procurement for steel and cement. In particular, the selected candidate will conduct research on lead market creation for green industrial products, and product standards for cement, steel and chemicals, among other areas of research. 

The position is offered for a one-year fixed-term contract, with possibility of extension to an indefinite-term contract. The level of the position will be decided based on the qualifications of the successful candidate.  

EPG welcomes applications from a diversity of backgrounds irrespective of age, gender, ethnicity, religious beliefs, sexual orientation, or disability. 

Tasks 

As a Researcher/Senior Researcher in industrial decarbonisation, your main tasks would be: 

  • Managing research activities in the field of industrial decarbonisation, with a particular focus on steel, cement, and chemicals 
  • Conducting analysis on specific projects in the field of industrial decarbonisation, with a particular focus on steel, cement, and chemicals, and on lead market creation, green public procurement, and product standards 
  • Monitoring key policy developments at national and EU levels, with a focus on industrial policy 
  • Actively participating in stakeholder engagement, including organising events and delivering presentations 
  • Actively participating in the consortia of our international projects (if relevant) 
  • Building a broad and relevant network of key stakeholders from industry, authorities, and civil society 
  • Writing op-eds and commentaries based on research findings 
  • Assisting in applications for new projects or funding 
  • Supporting EPG’s overall activity at the office, including reviewing draft publications related to their work area 

Relevant background and experience 

We are looking for candidates who can demonstrate the following relevant background and experience: 

  • Undergraduate degree in public policy or economics, or engineering or other relevant technical degree.  
  • Postgraduate qualification in a field related to industrial, climate or energy policy, economics, or engineering.  
  • Minimum 2 years of work experience in the energy sector and/or climate policy (Researcher) or 5 years (Senior Researcher).  
  • Demonstrable knowledge of the issue of industrial emissions, the EU Emissions Trading System, and national- and EU-level energy and climate policies. A good understanding of the Romanian industry represents an advantage. 
  • Critical thinking and strong analytical capabilities. 
  • Ability to summarise complex research and communicate effectively to both expert and lay audiences. 
  • Demonstrable presentation skills. 
  • Ability to work in a diverse team of experts. 
  • Experience in organising events, including moderation of discussions or debates. 
  • A good track record of stakeholder engagement and access to a network of relevant experts is considered an advantage. 
  • Experience in international research grants is an advantage. 
  • Excellent command of English and Romanian, both orally and in writing.  

Personal profile 

EPG is a dynamic organisation with significant activity in Romania and internationally, and we look for dedicated, committed colleagues to help us in our mission to decarbonise Romania’s economy and achieve long-term climate goals at national and EU level. We would be delighted to hear from you if you: 

  • Are dedicated to supporting the decarbonisation of the Romanian and EU economy. 
  • Understand and appreciate the central role of policy in reaching climate targets. 
  • Are intellectually curious and able to engage in multidisciplinary research. 
  • Have great analytical capabilities and are confident in working with complex information. 
  • Can communicate in a concise, yet nuanced manner. 
  • Are willing to participate in the dissemination of EPG’s work. 
  • Are proactive and keen to share your own ideas for EPG’s future work.  
  • Work well in a team, but are also capable of organising your own work. 

What EPG offers 

For this position, we are offering full-time employment for a fixed one-year contract, with possibility of further extension to an indefinite-term contract, including 23 days of legal holiday entitlement and a flexible work environment which can accommodate remote working. At EPG, you will have the opportunity to progress in your career and gain valuable knowledge and insights on energy and climate policy. EPG also encourages the participation of its employees in training and education programmes in relevant areas. 

Salary range (net salary): €1450-1950 (Senior Researcher), €1050-1450 (Researcher), based on relevant experience. 

How to apply 

The deadline for applications is  August 27th 2023 EOD. Interviews will be conducted in the first half of September. Successful candidates are expected to start as soon as possible (preferably late September/early October). Complete applications in English should be emailed to office@epg-thinktank.org, mentioning the position you are applying for (Researcher or Senior Researcher Industry) and your name. The email should contain a single pdf file with: 

  • A CV maximum of 2 pages 
  • A cover letter of maximum one page outlining your interest and motivation for applying 
  • A list of maximum one page with your personal publications 


Incomplete application will not be considered. You must have the right to work in the EU. 

Candidates selected for an interview will be asked to provide a written sample in English of no more than 20 pages. 

Unfortunately, we will not be able to reply to every candidate. If you have not received a reply within two weeks of the application deadline, you should consider you application unsuccessful. 


If you are in need of further details regarding this position, please contact Luciana Miu, EPG Head of Clean Economy: luciana.miu@epg-thinktank.org

[CLOSED] EPG is looking for a Researcher/Senior Researcher in the Energy Systems team 

About Energy Policy Group 

The Energy Policy Group (EPG)is a Bucharest-based non-profit, independent think-tank specialising in energy and climate policy, market analytics and decarbonisation strategy, grounded in 2014. EPG is committed to promoting long-term decarbonisation policies and actions across all economic sectors. Through publications and public events, EPG disseminates knowledge about the green transition and provides well-documented input to stakeholders and decision-makers. Its publications are freely available as research reports, opinion papers, and policy briefs. EPG’s conferences, roundtables and workshops provide a platform for informed discussion and expert analysis. EPG’s funding comes mainly from research grants, but also from sponsorships and membership fees. 

The new research position will support the Energy Systems Programme, one of our two main research programs. EPG has a range of ongoing projects, including renewable energy, industrial transition, climate technologies, carbon pricing and social acceptability of climate policies. The Energy Systems Programme is currently focused on advancing the decarbonisation of the energy mix, electricity market design, RES roll out and energy infrastructure to transition to climate neutrality.  

The selected candidate will join our team of researchers. The candidate is expected to contribute to our research outputs, as well as to the broader strategic thinking of EPG and in particular our work on the energy transition. 

The position is offered for a one-year fixed-term contract, with possibility of extension to an indefinite-term contract. The level of the position will be decided based on the qualifications of the successful candidate. EPG welcomes applications from a diversity of backgrounds irrespective of age, gender, ethnicity, religious beliefs, sexual orientation, or disability. 

Tasks 

  • Managing research activities and leading research efforts in the field of climate and energy and energy systems, with a particular focus on the energy mix, RES roll out and the use of Hydrogen.  
  • Producing analysis in support of our research outputs and strategic thinking 
  • Participating in international research teams as part of our research grants 
  • Monitoring key policy developments at national and EU levels 
  • Actively participate in the design and organisation of events, deliver presentations and engage with key stakeholders 
  • Building a broad and relevant network of key stakeholders 
  • Writing op-eds and commentaries 
  • Assisting the application process for new research proposals 
  • Supporting our overall activity at the office, including supporting applications for funding for their area of research and, where necessary, review EPG publications related to their work area 

Background and experience 

  • A Bachelor’s degree in engineering (represents an advantage) or public policy/economics.  
  • Postgraduate qualification in a field related to engineering (represents an advantage), energy & climate policy or economics  
  • Minimum 2 years of work experience in the energy sector and/or climate policy (Researcher) or 5 years (Senior Researcher) is required. 
  • Demonstrable knowledge of the issue of energy systems/infrastructure and climate policies both at EU and national level, the EU ETS, as well as a high-level understanding of the energy regulatory framework. A good understanding of the Romanian energy system represents an advantage. 
  • Ability for critical thinking, summarising complex research, drafting reports, and communicating effectively in writing. 
  • Demonstrable presentation skills. 
  • Ability to work in a diverse team of experts. 
  • Track record of stakeholder engagement and access to a network of relevant experts  
  • Previous involvement in the organisation of workshops and events, including experience with moderating roundtables and workshops. 
  • Experience in international research grants is an advantage. 
  • Excellent command of English and Romanian, both orally and in writing.  

Personal profile 

You are dedicated and committed to conducting research and formulating policy solutions for the decarbonisation of the Romanian and EU economy. 

You understand the need for reaching net-zero greenhouse gas emissions by 2050 and are passionate about contributing to climate change mitigation efforts. 

You are intellectually curious and able to engage in multidisciplinary research. 

You have great analytical abilities, you can deal with complex information, and can communicate in a concise, yet nuanced manner. 

You are willing to participate in the dissemination of EPG’s work. 

You are a keen team-player, but also capable of organising your own work. 

What EPG offers 

Full-time employment for a fixed one-year contract, with possibility of further extension to an indefinite-term contract. 23 days of legal holiday entitlement and a flexible work environment which can accommodate remote working. Opportunity to progress in your career path and gain valuable knowledge and insights on energy and climate policy. EPG also encourages the participation of its employees in training and education programmes in relevant areas. 

Salary range (net salary): €1450-1950 (Senior Researcher), €1050-1450 (Researcher), based on relevant experience. 

How to apply 

The deadline for applications is  August 27th, 2023 EOD. Interviews will be conducted in the first half of September. Successful candidates are expected to start as soon as possible. Complete applications in English should be emailed to office@epg-thinktank.org, mentioning the position you are applying for (Researcher or Senior Researcher Energy) and your name. The email should contain a single pdf file with: 

  • A CV maximum of 2 pages 
  • A cover letter of maximum one page outlining your interest and motivation for applying 
  • A list of maximum one page with your personal publications 

Incomplete application will not be considered. You must have the right to work in the EU. 

Candidates selected for an interview will be asked to provide a written sample in English of no more than 20 pages. 

Unfortunately, we will not be able to reply to every candidate. If you have not received a reply within two weeks of the application deadline, you should consider you application unsuccessful. 


If you are in need of further details regarding this position, please contact Alina Chiriță (Arsani), EPG Head of Energy Systems: alina.chirita@epg-thinktank.org

Captarea, utilizarea și stocarea carbonului: un element-cheie pentru România, dar care trebuie bine gândit

Tehnologiile de captare, utilizare și stocare a carbonului (CCUS) vor fi elemente-cheie pentru decarbonizarea industriei grele din România, mai ales pentru sectoarele cu emisii de dioxid de carbon care nu pot fi reduse. Recent, EPG a analizat principalele bariere în calea implementării CCUS în România, printre care se numără lipsa unui cadru de reglementare și de finanțare adecvat și absența infrastructurii de transport și stocare. Pe lângă aceste obstacole, care împiedică dezvoltarea proiectelor CCS în România, EPG a identificat în cadrul proiectului european ConsenCUS (Horizon 2020) o serie de elemente suplimentare, mai puțin cunoscute, care trebuie abordate în politicile naționale privind decarbonizarea industriei prin CCUS. 

O primă considerație se referă la unde și cum vor fi aplicate tehnologiile CCUS. În România, principalele sectoare pentru care captarea carbonului reprezintă o soluție indispensabilă sunt producția de ciment, sectorul chimic și rafinarea petrolului. Deși captarea emisiilor se poate face și în alte industrii, și chiar și în centralele energetice, pentru acestea sunt mai potrivite alte măsuri de decarbonizare, cum ar fi electrificarea. De aceea, tehnologiile CCUS nu sunt soluții miraculoase pentru toate sectoarele economiei, ci ele trebuie direcționate către sectoarele care nu au alte alternative, sau în scopul obținerii de “emisii negative”, prin captarea dioxidului de carbon direct din atmosferă. 

Pe lângă alegerea cumpătată a sectoarelor pentru aplicarea CCUS, trebuie selectate și aplicațiile CCUS cu cea mai mare contribuție la prevenirea schimbărilor climatice. Spre exemplu, utilizarea dioxidului de carbon pentru producția de carburanți sintetici, care emit dioxid de carbon prin ardere, va avea per total un impact climatic mai mic decât stocarea permanentă în subteran. Aceste diferențe sunt nuanțate, iar pentru asigurarea unui impact climatic minim, care să justifice investițiile semnificative necesare, proiectele CCUS trebuie evaluate pe întreg lanțul de proces, de la sursa emisiilor captate până la destinația lor finală. Pe acest lanț de proces trebuie determinat atât impactul climatic, cât și cel asupra mediului înconjurător – spre exemplu, tehnologiile mature de captare a carbonului folosesc drept solvenți aminele, care pot avea un impact negativ asupra mediului dacă nu sunt bine monitorizate. 

Optimizarea tehnologiilor CCUS nu se oprește la considerațiile legate de sectoarele beneficiare și de impactul climatic sau de mediu. În primul rând, tehnologiile CCUS sunt într-un proces continuu de cercetare, dezvoltare și inovare, unde experiența României în universități și institute de cercetare poate fi un atu important. De asemenea, România ar putea deveni un centru important pentru producția tehnologiilor CCUS în sine (de exemplu, unitățile de captare, conductele pentru transport, echipamentul de injectare), pe care Uniunea Europenă le favorizează pentru creșterea independenței față de importuri tehnologice.  

Pentru a optimiza și proiectele CCUS, implementarea lor trebuie să aibă în vedere și potențialul de cooperare trans-sectorial și trans-național, prin care pot fi agregate fluxurile de dioxid de carbon captate de la diverși operatori, care să fie apoi transportate și stocate cu infrastructură comună. Acest lucru ar permite reducerea costurilor de infrastructură și partajarea riscului și a răspunderii operatorilor, în special în zonele puternic industrializate, unde sunt prezenți mulți operatori industriali – spre exemplu, zona Ploiești-Dâmbovița. În vederea formării acestor clustere pentru CCUS, trebuie stabilite modele clare de finanțare și de partajare a riscurilor, precum și un dialog transparent și susținut cu comunitățile locale.  

Aceste considerente aferente tehnologiilor CCUS, mai puțin vizibile decât aspectele de regulament și finanțare, trebuie incluse de la început în politicile și planurile privind viitoarele proiecte de anvergură. Proiectele CCUS pot aduce beneficii economiei României nu numai prin susținerea decarbonizării industriei grele, ci și prin dezvoltarea producției de tehnologii de prevenire a schimbărilor climatice. Tocmai din acest motiv, oportunitățile semnificative prezentate de aceste tehnologii trebuie preluate cu o abordare holistică din punct de vedere al impactului. 


Acest document a fost redactat în cadrul proiectului ConsenCUS, finanțat prin programul de cercetare și inovare Horizon 2020 al Uniunii Europene în cadrul acordului de finanțare nr. 101022484.

Întregul Policy Paper poate fi consultat AICI.


luciana miu - epg
Luciana Miu, EPG Head of Clean Economy

Luciana Miu is the Head of Clean Economy at Energy Policy Group. She holds a Master’s degree in Sustainable Energy Systems from the University of Edinburgh and a PhD in Energy Efficiency of Residential Buildings from the Imperial College London. Before joining EPG, Luciana worked for the UK Parliament and for the British Government’s Department of Business, Energy and Industrial Strategy (BEIS), as well as a consultant for Climate-KIC and London City Hall.

Contact: luciana.miu@epg-thinktank.org

România trebuie să se retragă din Tratatul privind Carta Energiei alături de celelalte țări membre UE

Mai multe organizații de mediu și think tank-uri solicită Guvernului României să susțină retragerea din Tratatul Carta Energiei, după ce Comisia Europeană a anunțat intenția pentru o retragere la unison a statelor membre din tratat.

Cunoscut sub denumirea de Energy Charter Treaty, acordul încheiat în 1998 este semnat de aproximativ 50 de țări la nivel mondial, cu scopul de a proteja financiar investițiile străine în infrastructura energetică între membrii acordului. În baza lui, companiile pot da în judecată guverne pentru politicile energetice care le afectează investițiile. Comisia Europeană și mai multe state membre și-au exprimat deja îngrijorarea cu privire la piedicile pe care acest acord le-ar putea pune tranziției verzi.  

„Tratatul devine un adevărat risc pentru implementarea politicilor climatice și atingerea țintelor de decarbonizare. Cele mai expuse sunt chiar statele din Europa Centrală și de Est, care au beneficiat de astfel de tratate în trecut pentru a oferi garanții investitorilor internaționali. Deoarece reformare tratatului nu mai pare posibilă, singura soluție pentru a reduce riscul unor noi litigii împotriva României este susținerea propunerii Comisiei Europene pentru o retragere concertată a tuturor statelor membre ale Uniunii Europene care nu au făcut deja asta”, a explicat Mihnea Cătuți de la think tank-ul Energy Policy Group.

Organizațiile nonprofit Bankwatch România, Declic, Greenpeace, 2Celsius și think-tank-ul Energy Policy Group atrag atenția într-o scrisoare deschisă transmisă Guvernului că România riscă pierderi financiare de cel puțin 64 de milioane de euro în urma proceselor intentate de companii la Centrul internațional pentru soluționarea litigiilor investiționale (ICSID). În prezent sunt deschise șapte litigii împotriva României în baza acestui tratat. 

Energy Charter Treaty este însoțit de un sistem de soluționare a litigiilor bine cunoscut în România, asemănător cu cel folosit în cazul arbitrajului privind Roșia Montană. „Nu putem ignora pretențiile imense – 4,7 miliarde de dolari ale RMGC. Nici costurile juridice – 16 milioane de euro nu sunt deloc de neglijat mai ales că sunt plătite din bani publici. Pentru a proteja interesele financiare ale țării, renunțarea urgentă a României la acest tratat este esențială”, a subliniat Roxana Pencea Brădățan, reprezentantă a Comunității Declic.

Reprezentanții organizațiilor de mediu încurajează Guvernul României să aibă o poziție fermă în favoarea retragerii coordonate cu celelalte state membre UE, aceasta fiind cea mai avantajoasă soluție din punct de vedere juridic. 

Este nevoie de sprijinul a cel puțin 15 state membre pentru ieșirea UE din tratat.  Experții estimează că în acest fel țările Uniunii Europene pot evita aplicarea clauzei de caducitate, prin încheierea de acorduri inter-se între statele care se retrag. Astfel, UE ar fi protejată de litigii ale companiilor din interiorul blocului comunitar. Clauza de caducitate impune ca prevederile tratatului să se aplice pentru încă 20 de ani de la data retragerii pentru investițiile existente. România deține infrastructură în valoare de 10 miliarde de euro acoperită de Energy Charter Treaty. 

„România nu a comunicat până acum o poziție cu privire la propunerea Comisiei și a Parlamentului European, deși subiectul se discută de aproximativ doi ani la nivelul instituțiilor europene. Încurajăm Guvernul să susțină retragerea din tratat,” a adăugat Mihai Stoica de la Asociația 2Celsius. 

Organizațiile de mediu mai subliniază că tratatul vine în contradicție cu schimbările aduse de Pactul Ecologic European, Fit for 55 și legea europeană a climei în special în privința protecției investițiilor în cărbune, petrol sau gaze. Atingerea neutralității climatice până în 2050 presupune renunțarea treptată la combustibili fosili, ceea ce va aduce schimbări profunde în societate, mai ales la nivelul companiilor petroliere. 

„Acest tratat nu doar că poate încetini tranziția energetică, dar ar putea fi accesat și în contextul măsurilor luate pentru reducerea prețului la energie. Guvernul trebuie să recunoască aceste dezavantaje și să ia decizia corectă pentru un viitor energetic mai curat și accesibil”, a spus Raluca Petcu, coordonatoarea campaniei gaz fosil la Bankwatch România. 

Scrisoarea deschisă trimisă de organizațiile de mediu reprezentanților guvernului poate fi citită aici.

Persoane de contact:

2Celsius, Stoica Mihai Andrei, Director Executiv, mihai@2celsius.org, mobil: 0724427999

Bankwatch România, Raluca Petcu, coordonatoare campanie gaze fosile, raluca.petcu@bankwatch.org, +40770209187 

Comunitatea Declic, Roxana Pencea Brădățan, coordonatoare campanii, roxana@declic.ro, mobil: 0723024300

Energy Policy Group, Mihnea Cătuți. Director Cercetare-Dezvoltare, mihnea.catuti@epg-thinktank.org, 0040746967347 

Distributional impact of carbon pricing in Romania

Carbon taxes with revenue redistribution represent a promising policy option for reducing emissions and energy poverty at the same time. A carbon tax increases the prices of goods in proportion to their embedded emissions and creates incentives for consumers and producers to shift to lower-carbon alternatives. The revenues collected can be directed at lower-income households both for income support and emissions-reducing interventions, such as energy efficiency, distributed renewable energy, electric heating and transport. At the same time, carbon taxes are politically sensitive. Increasing the price of emission-intensive goods, particularly energy, may reduce economic output in the short run and increase the cost-of-living for households, particularly for the ones affected by poverty.

To add to the body of evidence on this relationship, we conduct a simulation of the effects of a generalized carbon tax on all consumption goods with revenue redistribution on GDP growth, employment, household welfare and energy poverty levels. The carbon tax is determined though an economic model at the levels required for a 40% reduction in emissions by 2032 compared to 2021. In absolute terms this means going below 70 Mt CO2 eq. of GHG emissions, almost a quarter of the 1990 level. The tax ranges between 2.95$/ tonne of CO2 in 2022 and 15.17$ in 2032, coming on top of the existing carbon price imposed through the EU Emissions Trading Scheme on power producers and heavy industry. The results show minimal negative effects on GDP growth (-0.12%) and employment (-0.02%) in 2032 compared to the baseline. Regarding the impact on households, the tax would generate a welfare loss between 0.8% for the highest income decile and 1.3% for the lowest decile, confirming the potential regressive effects. However, when revenue redistribution is designed as a lump-sum transfer, or price subsidy for lower-income households, the policy becomes progressive, and these households experience a welfare gain. This is also reflected in the energy poverty rates, which become lower with carbon taxes and redistribution than the baseline.


ETS2 și Fondul Social Pentru Climă


costin postoiu - epg
Constantin Postoiu, Head of Data Analytics

Constantin is the Head of Data Analytics at EPG. He holds a PhD in Regional Development and a Master Degree in European Economics, both from Bucharest University of Economic Studies. From 2015 to 2017 he worked as advisor to the Chancellery of Prime Minister Dacian Ciolos where he led data driven policies and advised on education, poverty and public administration reform. Prior, he was a trainee at the EU Committee of the Regions, Europe 2020 Monitoring Platform.

Co-founder of CivicNet organisation, Constantin was the initiator and coordinator of the web application meserii.ro. He is passionate about data analysis, data visualisation and data-based policies.

Contact: constantin.postoiu@epg-thinktank.org

Decarbonizarea industriei românești necesită sprijinul financiar al statului

Pentru a atinge țintele României privind emisiile de gaze cu efect de seră, industria autohtonă va trebui să se transforme profund. Această transformare implică adoptarea de tehnologii și procese cu costuri semnificative și perioade de implementare lungi, cu puține ferestre de oportunitate rămase până în 2050. De asemenea, costul emisiilor și competiția în noua piață de produse industriale low-carbon exercită o presiune din ce în ce mai mare asupra operatorilor. Finanțarea măsurilor de decarbonizare industrială este așadar o provocare majoră pentru industria grea din România.

Decarbonizarea industriei grele presupune de multe ori aplicarea de tehnologii la un nivel incipient de maturitate, care prezintă un risc comercial aferent, ceea ce le face greu finanțabile de către sectorul privat. Din acest motiv, intervenția statului pentru a finanța decarbonizarea industrială, cel puțin în stadiu incipient, este necesară, și este practicată deja în multe țări, precum Franța, Germania și Slovacia.


luciana miu - epg
Luciana Miu, EPG Head of Clean Economy

Luciana Miu is the Head of Clean Economy at Energy Policy Group. She holds a Master’s degree in Sustainable Energy Systems from the University of Edinburgh and a PhD in Energy Efficiency of Residential Buildings from the Imperial College London. Before joining EPG, Luciana worked for the UK Parliament and for the British Government’s Department of Business, Energy and Industrial Strategy (BEIS), as well as a consultant for Climate-KIC and London City Hall.

Contact: luciana.miu@epg-thinktank.org

Cum arată viitorul hidrogenului în România în viziunea Guvernului?  

Asociația Energy Policy Group (EPG) apreciază faptul că Ministerul Energiei a publicat la finalul lunii mai Proiectul Strategiei Naționale a Hidrogenului, cât și un plan de acțiune privind utilizarea hidrogenului în România.

Documentul, deși publicat după o serie de întârzieri, propune o abordare corelată cu obiectivele de decarbonizare ale economiei României. Este foarte important ca strategia Națională a Hidrogenului să promoveze utilizarea eficientă a acestei resurse. Energy Policy Group a transmis Guvernului României o serie de recomandări privind noua strategie, cât aceasta se afla în consultare publică.

Experții EPG au transmis însă și o serie de recomandări privind secțiunile strategiei care pot fi îmbunătățite. EPG propune revizuirea estimărilor cu privire la necesarul de hidrogen pentru anul 2030, cât și dezvoltarea mai multor scenarii de consum cu un consum mai redus de hidrogen, având în vedere fereastra limitată de timp rămasă. În acest sens, EPG subliniază nevoia ca strategia să evite utilizarea hidrogenului în CCGT-uri din cauza lipsei de eficiență. 

Asociația mai atrage atenția asupra previziunilor guvernamentale referitoare la necesarul de hidrogen utilizat în sectorul transporturilor și în sectorul siderurgic. De asemenea, înaintează propuneri de revizuire a costurilor prevăzute pentru hidrogenul verde cât și a costurilor necesare implementării proiectului de strategie.  

EPG va continua să monitorizeze parcursul proiectului de Strategie a Hidrogenului, cât și să propună recomandări către Ministerul Energiei, astfel încât să ne asigurăm că această materie primă va fi utilizată cât mai eficient pentru a ajuta România în atingerea obiectivelor climatice ale anului 2030.  


Citate

Mihnea Cătuți – EPG Head of Research:

“Publicarea Proietului de Strategie vine cu o veste extrem de bine-venită: o recomandare fermă din partea autorităților împotriva utilizării hidrogenului pentru încălzirea locuințelor, recunoscând ineficiența unui astfel de proces. Pentru utilizarea în încălzirea locuințelor, precum este încă prevăzut în PNRR, energia regenerabilă trebuie transformată în hidrogen prin electroliză, cu o pierdere de conversie de aproximativ 40%. Arderea în boilere în condensare are la rândul ei o eficiență de aproximativ 90%. Așadar, pentru fiecare 1 MWh de energie regenerabilă, s-ar produce 0,54 MWh de energie termică. Utilizarea directă a energiei regenerabile pentru încălzire prin pompe de căldură (cu o eficiență de 300-400%) ar însemna că 1 MWh de energie electrică produsă din surse regenerabile ar genera 3-4 MWh de energie termică, adică o eficiență de 7 ori mai mare decât utilizarea hidrogenului. 

Vestea mai puțin bună este că strategia se bazează în continuare pe utilizarea hidrogenului în CCGT-uri, unde fiecare 1 MWh de energie regenerabilă ar fi convertit în 0,39 MWh de energie electrică, un proces chiar mai ineficient decât utilizarea hidrogenului în încălzire. Chiar conform datelor prezentate în Proiectul Strategiei, utilizarea hidrogenului în CCGT oferă cel mai mic beneficiu din punct de vedere al reducerii emisiilor raportat la cantitatea de hidrogen consumată 

Cel mai bun raport dintre consumul de hidrogen și emisiile evitate este în industria siderurgică, unde strategia prevede însă cantități suficiente de hidrogen pentru producerea a doar 0,5 Mt oțel verde în 2030. Singurul producător primar de oțel din România, Liberty Galați, a produs în anul 2021 2,35 Mt de oțel lichid. Având în vedere că alocările gratuite de certificate de emisii pentru producția industrială vor fi eliminate în proporție de 50% în 2030, iar prețul certificatelor este prognozat să crească la valori pete 100 EUR/tonă, trecerea de la BF-BOF la H2-DRI-EAF ar trebui făcută înainte de finalul deceniului. Așadar, necesarul de consum pentru Liberty Galați ar trebui crescut de cel puțin 4 ori.”

Alina Chiriță (Arsani) – EPG Head of Energy Systems:

“Apreciem faptul că Proiectul Strategiei Naționale a Hidrogenului prioritizează producția de hidrogen din surse regenerabile, însă costurile privind hidrogenul verde sunt supraevaluate comparativ cu estimările noastre. EPG a arătat faptul că hidrogenul verde poate fi produs cu €2,21-2,73/kgH2 într-un scenariu realist de preț pentru energia regenerabilă, dar acest lucru necesită o utilizare mai mare a electrolizorului (peste 5.500 ore pe an) și ipoteze mai ambițioase privind reducere costurilor de instalare.    

Totodată, Proiectul Strategiei nu specifică divizarea între producție/import și/sau export de hidrogen pentru acoperirea necesarului de consum estimat și nici oportunitățile de parteneriate comerciale privind hidrogenul verde cu alte state (membre UE). Pe baza estimărilor de costuri de producție ale documentului, România riscă să nu fie competitivă pe piețele regionale. Dacă estimările privind costurile de producție rămân neschimbate, strategia ar trebui să exploreze și oportunitățile de import de hidrogen.   

Un alt aspect important pe care l-am remarcat vizează necesitatea revizuirii costului total al implementării strategiei, estimat la aproximativ 10,36 mld. EUR În cadrul documentului nu sunt luate în considerare o serie de costuri importante precum costurile dezvoltării și modificării infrastructurii de transport și distribuție, costurile cu stațiile de comprimare, costuri privind capacitățile de stocare a hidrogenului, etc. Deși documentul prezintă potențialul teoretic, nu descrie situația sistemului românesc și care ar fi costurile necesare pentru adaptare și nu include o prezentare a necesarului de capacități de stocare a hidrogenului. Toate aceste elemente vor crește costurile implementării strategiei. “

Mihai Constantin – EPG Researcher:

“Deși proiectul Strategiei naționale a hidrogenului a fost publicat cu o întârziere semnificativă față de termenele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, ne bucurăm să avem în sfârșit pusă în dezbatere publică această strategie. Este de apreciat că pe anumite chestiuni, strategia identifică corect direcțiile și măsurile necesare a fi luate. Mă gândesc aici la faptul că se încurajează producția și utilizarea hidrogenului regenerabil, dar mai ales la faptul că s-a luat decizia a nu utiliza hidrogenul pentru încălzirea locuințelor cu boilere pe bază de hidrogen sau arderea acestuia la aragaz. Existau multe semnale că Guvernul va propune o astfel de abordare de utilizare ineficientă a hidrogenului, un exemplu fiind acel proiect privind rețeaua de gaze naturale-hidrogen prevăzut în PNRR, pentru zona Oltenia. 

 
Hidrogenul va juca un rol important în decarbonizarea sectorului transporturilor. Însă, având în vedere evoluțiile tehnologice, este posibil să vedem o desfășurare a vehiculelor cu baterii chiar și în cazul transporturilor de mărfuri, iar hidrogenul să fie utilizat doar pentru vehicule grele, transport pe distanțe foarte mari sau aviație. Pe scurt, consumul de hidrogen în transporturi este probabil supraevaluat. Sunt destule aspecte de îndreptat în strategie și sperăm că în varianta finală vor fi luate în considerare observațiile primite.”


Persoane de Contact

Proposal for a Regulation to improve the EU’s Electricity Market Design: A Brief Assessment

The European Commission’s March 14 Proposal for a regulation to improve the Union’s electricity market design (henceforth EMD Proposal) was issued on the heels of the energy crisis exacerbated by the Russian war on Ukraine. It is meant to offer solutions that can both protect consumers from the volatility of energy prices and maintain the EU’s firm course set by the European Green Deal. The key issues addressed by the EDM Proposal are the following:

  • Enhance stability and predictability of electricity prices by reducing their exposure to the volatility of the gas market, especially by increasing the uptake of power purchase agreements (PPAs) closed between low-carbon power generators and consumers, adopting price-stabilizing contracts for difference (CfDs), and boosting the forward power markets.
  • Protect energy consumers from volatile prices by means of a “variety of contracts that best fit their circumstances,” combining dynamic and fixed pricing components to “keep market incentives for consumers to adjust their electricity demand, while providing more certainty for those who wish to invest in … rooftop solar panels, for instance, and stability of costs.”
  • Boost investment in renewable energy sources “in order to ensure that deployment triples, in line with European Deal Goals.” While PPAs and CfDs will provide renewable energy producers with reliable revenues, another critical element for renewables’ system integration is flexibility: “The more flexible the system is (generation that can rapidly turn on and off, storage that can absorb or put power onto the system, or responsive consumers who can increase or decrease their demand for power) the more stable prices can be and the more renewable energy the system can integrate.”

From the second half of March to June 2023, four rounds of revisions have been submitted for the Electricity Market Design during the Swedish Presidency of the Council of the EU, bringing useful clarifications. The present analysis also reflects the main elements of the Presidency’s compromise proposal.

On March 17, EPG organized a roundtable with major stakeholders of the Romanian power system (energy regulator, TSO, DSOs, electricity producers, suppliers, etc.) to discuss the fresh EMD Proposal. Several of them provided substantive feedback on previous drafts of this paper. The positions expressed, though, as well as any possible error, belong entirely to EPG.