CONTACT
INTERNSHIPS
CAREERS
SIGN UP
Home Blog Page 10

Pathways for Decarbonising Romania’s Economy. Results from the Annual Decarbonisation Perspective Model

Energy Policy Group
-
0
Pathways for Decarbonising Romania’s Economy. Results from the Annual Decarbonisation Perspective Model

With the adoption of its Long-Term Strategy and the drafting of a revised National Energy and Climate Plan, Romania has made significant strides in planning the decarbonisation of its economy. Current strategic documents can be enhanced through more comprehensive and detailed plans for implementing cost-optimal decarbonisation pathways, backed by clear policy and financing instruments. To this end, Carbon-Free Europe, Evolved Energy Research and Energy Policy Group have prepared a detailed model outlining eight scenarios for decarbonising Romania’s economy. The results of the model point to the following high-level conclusions:

  • The reduction of final energy consumption is a primary decarbonisation lever, especially in the buildings and transport sectors.
2024-10-02 SD Site CE Costul tranziției ENPG
  • Romania must increase its ambitions for the development of clean energy capacities, with a focus on solar energy coupled with storage in the medium term, and on onshore and offshore wind energy in the long-term. Nuclear energy can also play a key role especially if the technology sees significant cost reductions in the long run.
  • Electrification must be accelerated through the deployment of heat pumps for residential heating and electric mobility. The electrification of industry and foreseen expansion in industrial activity will further increase electricity demand.
  • While a short-term expansion in natural gas consumption is projected, especially driven by the power sector, demand across sectors is expected to gradually contract post-2030, with remaining consumption in 2050 coming mainly from residual use in industry.
  • Developing Romania’s electricity infrastructure is essential, including transmission and distribution grids, interconnectors, and storage capacities.
  • Hydrogen use must be prioritised for hard-to-abate industries and some segments of the transport sector. The cost effectiveness of hydrogen consumption in the power sector and for heat production is expected to be low.
  • Carbon capture and storage (CCS) infrastructure must be deployed immediately to facilitate industrial decarbonisation. No CCS applications are foreseen in the energy sector.
  • Interconnection capacity must be strengthened and developed for electricity, hydrogen and CO2, with Romania being expected to be a key regional player.
  • Romania is well placed for capturing CO2 from biofuels production, generating negative emissions and supporting the development of geological storage capacities. 10.Approximately €6 bn/year of investments are estimated until 2050 for electricity, hydrogen, and biofuels production, electricity and hydrogen storage, and carbon
    capture. With most EU funding sources being available only until 2032, Romania needs to plan how it can mobilise other public and private sources to maintain the pace of investments
mihnea catuti - epg
Mihnea Cătuți, EPG Head of Research

Mihnea is the Head of Research at EPG, coordinating the research strategy and activities within the organisation. His expertise includes EU climate and energy policy and the transition in South-East Europe.
He is also an Associate in E3G’s Clean Economy Programme, contributing to the work on industrial decarbonisation.

In the past, Mihnea was an associate researcher at the Centre for European Policy Studies (CEPS), where he led the work on the future of hydrogen in the EU. He was also an associate lecturer in Public Policy at the University of York.

Mihnea has a Bachelor of Science degree from the University of Bristol and a Masters in European Public Policy from the University of York and the Central European University. He was awarded a PhD from the University of York with a thesis focusing energy and climate governance in the EU.

Contact: mihnea.catuti@epg-thinktank.org

Renovările subperformante ale clădirilor din Europa Centrală și de Est. De ce are loc fenomenul și ce soluții există?

Energy Policy Group
-
0
Renovările subperformante ale clădirilor din Europa Centrală și de Est. De ce are loc fenomenul și ce soluții există?

Regiunea Europei Centrale și de Est (ECE) se confruntă cu provocări majore în atingerea obiectivelor de eficiență energetică a clădirilor stabilite la nivelul Uniunii Europene (UE). Deși au avut loc eforturi considerabile de renovare a fondului de clădiri din regiune, realizarea unor economii importante de energie rămâne limitată, iar proiectele de renovare au adesea rezultate sub așteptări. Având în vedere că aproape 40% din emisiile UE provin din sectorul construcțiilor și că țările din Europa Centrală și de Est depind în continuare de combustibilii fosili, îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor prin renovare este o acțiune esențială pentru mitigarea schimbărilor climatice. Cea mai recentă revizuire a Directivei privind performanța energetică a clădirilor (EPBD), adoptată în 2024, sporește ambiția de îmbunătățire a eficienței energetice a clădirilor, cu standarde și obiective deosebit de ambițioase pentru clădirile publice.

Energy Policy Group (EPG) a publicat un raport cu impact regional, ca parte a proiectului OUR-CEE, cu scopul de a identifica și combate principalele bariere și factorii care stau la baza performanței scăzute a renovării clădirilor din țările ECE. Raportul reunește expertiza în privința renovărilor subperformante a clădirilor de stat din România (analiză EPG), Bulgaria (analiză Center For Energy Efficiency EnEffect), Croația (analiză Regional Energy Agency North) și Polonia (analiză Polish Network Energie Cités).

Având în vedere obiectivele UE privind eficiența energetică, țările din Europa Centrală și de Est se confruntă cu provocări unice, cum ar fi un fond de clădiri învechit, dependența de combustibili fosili și standarde inadecvate de izolație. Eforturile de decarbonizare sunt sub așteptări  în întreaga regiune,  iar ratele de renovare reflectă un ritm lent al acțiunii în domeniul climei. În special, lipsa monitorizării impactului real al renovărilor efectuate duce la potențiale întârzieri în atingerea obiectivelor de renovare și la o întrebuințare ineficientă a fondurilor publice, adesea utilizate pentru finanțarea renovării clădirilor.

Pentru a depăși aceste probleme, a atinge obiectivele de eficiență energetică și a-și transforma fondul de clădiri, regiunea ECE trebuie să învețe din experiențele anterioare și din cele mai bune practici, consolidând în același timp politicile și cadrele de implementare pentru renovarea clădirilor. Acest raport arată că multe eforturi de renovare sunt subperformante din cauza unor bariere comune, cum ar fi monitorizarea slabă și disponibilitatea datelor, finanțarea limitată, reglementările inadecvate și lipsa expertizei tehnice.

Prin punerea în aplicare a următoarelor recomandări, regiunea ECE ar putea face pași importanți pentru a depăși problema renovărilor subperformante, progresând astfel în atingerea obiectivelor sale climatice și maximizând în același timp beneficiile auxiliare, precum dezvoltarea socioeconomică și sănătatea publică:

  • Monitorizarea și evaluarea rezultatelor renovării. Autoritățile trebuie să efectueze acțiuni periodice de evaluare a proiectelor de renovare pentru a măsura eficiența acestora, pentru a identifica domeniile care necesită îmbunătățiri și pentru a ajusta strategiile pe baza rezultatelor obținute. În acest scop, este necesară stabilirea unor criterii definite, generarea de măsurători standardizate și asigurarea unei colectări uniforme a datelor în toate țările ECE pentru a permite urmărirea fiabilă a progreselor și măsurarea succesului activităților de reconstrucție.
  • Îmbunătățirea disponibilității și accesibilității datelor. Investirea în sisteme moderne de colectare a datelor și creșterea disponibilității datelor privind performanța energetică. Îmbunătățirea datelor va fi utilă pentru o mai bună luare a deciziilor și pentru elaborarea politicilor, oferind o imagine mai clară a progreselor și a domeniilor care necesită îmbunătățiri.
  • Îmbunătățirea nivelului de cunoștințe, capacități și aptitudini pentru planificarea, executarea și monitorizarea proiectelor de renovare în rândul profesioniștilor. Măsura este necesară mai ales ca urmare a resurselor limitate de care dispun autoritățile publice care dețin clădiri publice și elaborează politici și programe de renovare. EPG propune îmbunătățirea formării tehnice și investițiile în perfecționarea profesioniștilor astfel ca aceștia să dispună de expertiza necesară pentru tehnicile avansate de renovare energetică.
  • Consolidarea structurilor de reglementare și a stimulentelor prin revizuirea și aplicarea reglementărilor privind eficiența energetică, pentru a ne asigura că acestea respectă standardele UE și răspund nevoilor specifice ale regiunii. Introducerea stimulentelor financiare vor oferi subvenții specifice, împrumuturi cu dobândă redusă și scutiri fiscale pentru a încuraja investițiile private în renovări eficiente din punct de vedere energetic.
  • Abordarea barierelor financiare și îmbunătățirea modelelor de finanțare: prin dezvoltarea de soluții de finanțare inovatoare, cum ar fi contractele de performanță energetică sau parteneriatele public-privat, pentru a reduce costurile inițiale pentru proprietarii de imobile.
  • Creșterea coordonării actorilor implicați. Îmbunătățirea colaborării dintre factorii decizionali implicați în renovare, de exemplu prin crearea de platforme integrate sau de grupuri dedicate eficienței energetice, care pot contribui la eficientizarea eforturilor și la eliminarea ineficiențelor create.
  • Îmbunătățirea gestionării și implementării proiectelor prin adoptarea celor mai bune practici de renovare și promovarea parteneriatelor regionale prin concentrarea asupra provocărilor și oportunităților comune. Creând legături mai puternice și făcând schimb de idei de succes, țările ECE își pot spori reciproc capacitatea de a adopta măsuri eficiente de economisire a energiei și de a atinge obiective comune de durabilitate.
  • Creșterea gradului de interes și de implicare a publicului: prin lansarea de campanii de sensibilizare a utilizatorilor clădirilor publice cu privire la beneficiile renovărilor eficiente din punct de vedere energetic și prin implicarea comunităților locale și a părților interesate în proiectele de renovare pentru a obține sprijin și a stimula participarea.
  • Concentrarea asupra standardelor de performanță energetică pentru clădirile noi, prin punerea în aplicare a unor standarde mai stricte: asigurarea aderării clădirilor noi la standarde ridicate de performanță energetică, stabilind un punct de referință pentru viitoarele renovări și îmbunătățiri.

Proiectul OUR-CEE (Overcoming Underperforming Renovations in Central and Eastern Europe), finanțat de Inițiativa europeană privind clima (EUKI), este implementat de Energy Policy Group (EPG), împreună cu EnEffect (Bulgaria), REA – North (Croația) și Energie Cités (Polonia). OUR-CEE își propune să identifice provocările în atingerea standardelor de performanță în urma renovărilor ale clădirilor publice, să consolideze capacitatea instituțiilor publice relevante, atât pentru modernizarea acestor renovări, cât și pentru diminuarea decalajului de performanță a renovărilor, în viitor.  Proiectul își propune, de asemenea, să furnizeze instrumente și resurse pentru a sprijini actorii locali și regionali în planificarea renovărilor profunde și performante ale clădirilor publice, cu acțiuni clare pentru modernizarea treptată a renovărilor către niveluri mai ridicate de eficiență energetică.

Pentru mai multe detalii și declarații, vă rugăm să o contactați pe Luciana Miu la luciana.miu@epg-thinktank.org.

Puteți citi publicația integrală (ENG) pe websiteul EPG, AICI.

Underperforming Renovations in the CEE Region: Challenges and Recommendations

Energy Policy Group
-
0
Underperforming Renovations in the CEE Region: Challenges and Recommendations

The Central and Eastern European (CEE) region faces significant challenges in meeting the building energy efficiency goals set by the European Union. Despite considerable efforts to renovate the region’s building stock, deep energy savings remain limited, and renovation projects often underperform relative to expectations. With the built environment contributing nearly 40% of the EU’s emissions, and the continued fossil fuel dependence of CEE countries, improving building energy efficiency through renovation is an essential action for reaching the EU’s climate goals.

The Energy Performance of Buildings Directive (EPBD) establishes a framework for improving building energy performance, including standardised calculation methodologies, minimum renovation requirements, and Energy Performance Certificates.

In alignment with the European Green Deal, the “Renovation Wave for Europe” aims to double the energy renovation rate by 2030, serving as a crucial step toward achieving the EU’s decarbonisation targets by 2050. The most recent revision of the EPBD, adopted in 2024, increases the ambition of building-related energy efficiency improvements, with particularly ambitious standards and goals for public buildings.

Considering the EU’s energy efficiency targets, CEE countries face unique challenges, including an ageing building stock, dependence on fossil fuels, and inadequate insulation standards. Decarbonisation efforts are inconsistent across the region, often dependent on government initiatives and varying levels of climate action, and renovation rates reflect a sluggish pace of climate action. In particular, a lack of monitoring of the actual impact of implemented renovations leads to potential delays in achieving renovation goals and an inefficient use of public funding, often used to finance building renovations. To overcome these issues, meet energy efficiency targets and transform its building stock, the CEE region must learn from past experiences and best practices while strengthening policy and implementation frameworks for building renovation. This report shows that many renovation efforts underperform due to common barriers such as poor monitoring and data availability, limited financing, inadequate regulation, and a lack of technical expertise.

The OUR-CEE project aims to shed light on the gap between planned and actual energy performance in renovated public buildings and recommends key strategies to mitigate underperformance. The main goal of this report, part of the OUR-CEE project, is to identify the primary barriers and underlying factors contributing to the low performance of building renovations across the CEE region. It provides an in-depth analysis of the status of the building stock in four CEE countries (Bulgaria, Croatia, Poland, and Romania), highlights common challenges, and offers recommendations to advance policy reforms, enhance financial instruments, and foster innovative solutions to accelerate sustainable and energy-efficient renovations. By implementing these strategies, the CEE region could make significant strides toward overcoming underperforming renovations, thus progressing against its climate goals, while maximising ancillary benefits such as socio-economic development and public health.

OUR-CEE (Overcoming Underperforming Renovations in Central and Eastern Europe) is part of the European Climate Initiative (EUKI) of the German Federal Ministry for Economic Affairs and Climate Action (BMWK). The opinions put forward in this study are the sole responsibility of the author(s) and do not necessarily reflect the views of the Federal Ministry for Economic Affairs and Climate Action (BMWK).

luciana miu - epg
Luciana Miu, EPG Head of Clean Economy

Luciana Miu is the Head of Clean Economy at Energy Policy Group. She holds a Master’s degree in Sustainable Energy Systems from the University of Edinburgh and a PhD in Energy Efficiency of Residential Buildings from the Imperial College London. Before joining EPG, Luciana worked for the UK Parliament and for the British Government’s Department of Business, Energy and Industrial Strategy (BEIS), as well as a consultant for Climate-KIC and London City Hall.

She is passionate about volunteer work, being one of the founding members of European Youth Energy Network and a professional speaker for conferences dedicated to the role of youth in energy transition.

Contact: luciana.miu@epg-thinktank.org

Achizițiile publice ecologice. Primul pas esențial pentru decarbonizarea industriilor grele din România

Energy Policy Group
-
0
Achizițiile publice ecologice. Primul pas esențial pentru decarbonizarea industriilor grele din România

EPG a publicat două analize detaliate despre schimbările necesare pentru ca industriile grele din România să funcționeze într-o economie decarbonizată. Aceste studii subliniază măsurile esențiale pentru tranziția industrială și reducerea emisiilor de carbon.

Necesitatea Adoptării Achizițiilor Publice Ecologice

A doua analiză explică nevoia urgentă ca autoritățile să promoveze utilizarea materialelor verzi prin intermediul unui sistem de achiziții publice ecologice. Din păcate, la acest capitol, România se află printre ultimele țări din Uniunea Europeană.

Contribuția Industriei Grele la Economia României

Industria românească reprezintă aproximativ o cincime din valoarea adăugată brută și din ocuparea forței de muncă. Aceasta contribuie semnificativ la economia națională. Totuși, fără măsuri concrete de decarbonizare, industriile grele, precum oțelul, cimentul și produsele chimice, vor avea dificultăți majore de competitivitate în Europa. În plus, vor suporta costuri din ce în ce mai mari asociate emisiilor de carbon.

Importanța unui Sistem de Achiziții Publice Ecologice

Un sistem de achiziții publice ecologice, bine implementat, poate sprijini procesul de decarbonizare al industriei grele. Acest lucru este esențial în special pentru sectoarele oțelului și cimentului. România trebuie să adopte cât mai curând un Plan național de acțiune pentru achizițiile publice ecologice. În prezent, țara noastră este unul dintre puținele state membre ale UE care nu are un plan obligatoriu pentru aceste achiziții.

Măsuri Propuse pentru Îmbunătățirea Achizițiilor Publice Ecologice

România trebuie să stabilească o listă extinsă de produse, servicii și proiecte pentru care să aplice criterii de mediu în procesele de achiziție. De asemenea, autoritățile competente ar trebui să-și consolideze capacitățile necesare pentru a implementa acest sistem prin înființarea unui organism central dedicat achizițiilor ecologice.

Necesitatea Formării Continue

Pentru a spori capacitatea autorităților contractante de a derula proceduri complexe de achiziții publice ecologice, România trebuie să ofere formare continuă în acest domeniu. Această formare trebuie să fie disponibilă atât pentru autoritățile contractante, cât și pentru operatorii economici. În acest fel, interesul producătorilor și al ofertanților pentru produse durabile va crește semnificativ.

Citește primul studiu din această serie AICI.

The Cost of Romania’s Industrial Transition

Energy Policy Group
-
0
The Cost of Romania’s Industrial Transition

Romania’s industrial production is essential for the national economy, but faces multiple challenges.

At one-fifth of Gross Value Added and workforce employment, Romania’s industry is a significant economic contributor. Heavy industry (steel, cement, chemicals and others) will face rising emissions costs and major competitiveness issues in the EU’s transition. At the same time, decarbonising heavy industry comes with significant capital and operational costs, as well as competition for high-value resources such as hydrogen. The costs and benefits of overcoming the transition challenge are significant.

This study presents a high-level cost assessment of decarbonisation pathways for Romania’s primary steel, cement, and chemical sectors.

In the cement sector:

  • Deep decarbonisation will be unachievable without carbon capture and storage, which will require state support until green clinker becomes competitive
  • However, without decarbonisation clinker will cost 10 times more in 2050 than today due to emissions costs, significantly outweighing any green clinker cost premium o At an estimated €900 million per average facility total payout under a simulated Carbon Contracts for Difference (CCfD) scheme running 2030-2044, cement will need other support instruments, such as Green Public Procurement, to bear the cost of its decarbonisation

In primary steel production:

  • The capital investments and increased OPEX costs of green steel could drive an increase in liquid steel costs of 25% by 2030, with green steel only becoming competitive with conventional steel towards 2050.
  • But transitioning to green steel would save nearly €1.7 billion/year in emissions costs by 2050, and could yield revenues from surplus emissions allowances o The cost and availability of green hydrogen will be a major driver for successful decarbonisation of primary steel o The state support required until green steel becomes competitive could take the form of OPEX support under a CCfD scheme.

In the chemicals sector:

  • Electrifying industrial heat in the basic chemicals sector could bring significant energy cost savings and abate at least 17-25% of emissions
  • The production of fertilisers will need to transition to green ammonia and apply additional decarbonisation measures to remain competitive, with public support likely required to cover a green ammonia premium and maintain competitiveness in the face of potentially cheap imports
  • Affordable renewable hydrogen will be essential for Romania to minimise import dependence of fertilisers and even potentially become a green methanol producer.
  • Without support for decarbonisation investments, there is a real risk of delocalising domestic production and increasing import dependence

If no immediate action is taken, there is a risk of breaking up domestic supply chains and delocalising emissions-intensive production abroad (liquid steel, clinker, and ammonia production)

  • However, importing green industrial products offers relatively limited cost advantages, at the expense of jobs, economic growth, and strategic autonomy for Romania
  • An equitable combination of state support and private investment will be required to offset the cost advantages of relocating production and importing green products, and a mix of funding, fiscal, and market creation mechanisms will be required

To maintain competitiveness, safeguard jobs, and become a green industrial production hub, Romania must take key actions:

  • Trial a Green Public Procurement system for key infrastructure projects (including the use of steel and concrete), and evaluate the potential to expand to products such as vehicles and ships
  • Chart a new course for its industrial policy, aligning with the Green Deal and forthcoming EU framework on industrial decarbonisation
  • Evaluate detailed transition costs and set a clear target for public investment in industrial decarbonisation by 2030, both anchored in concrete and mature decarbonisation plans which must be communicated by industrial operators
  • Design and implement a Carbon Contracts for Difference scheme for the cement and steel sectors
  • Publish a detailed infrastructure deployment plan, including CO2 transport and storage and hydrogen infrastructure

Energia Solară. Un potențial care trebuie valorificat ca România să-și atingă țintele de decarbonizare.

Energy Policy Group
-
0
Energia Solară. Un potențial care trebuie valorificat ca România să-și atingă țintele de decarbonizare.

Energia solară este esențială pentru atingerea obiectivelor de decarbonizare ale României și pentru contribuția la traiectoria privind neutralitatea climatică a Uniunii Europene (UE) până în anul 2050. Inițiativa REPowerEU a stabilit obiective ambițioase, vizând peste 320 GW capacitate instalată de energie solară (PV) până în 2025 și aproximativ 600 GW până în 2030. Printre motivele prioritizării energiei solare se numără rentabilitatea acesteia, ușurința cu care poate fi instalată și creșterea finanțării alocate din surse publice. Documentele strategice ale UE, precum Strategia privind energia solară, revizuirea Directivei privind energia din surse regenerabile (RED III) și Planul Industrial al Pactului Verde subliniază rolul esențial al energiei solare în atingerea obiectivelor europene.

În anul 2022, capacitatea instalată de energie solară din România era de 1,8 GW, ceea ce reflectă o creștere modestă în ultimii ani, comparativ cu țări din regiune precum Ungaria (4,2 GW) și Polonia (12,2 GW). Dezvoltarea energiei solare în România a fost constrânsă de mai mulți factori, precum lipsa predictibilității legislației, întârzierile privind conectările la rețele și procesele birocratice. Aceste provocări au încetinit ritmul de expansiune, majoritatea capacității instalate fiind realizată între 2010 și 2016, pe fondul schemei de sprijin prin certificate verzi.

Recent, în contextul unor ținte europene mai ambițioase privind decarbonizarea, România a recunoscut importanța energiei eoliene și a făcut pași importanți pentru a sprijini dezvoltarea acesteia. Cea mai recentă variantă a Strategiei Energetice a României arată angajamentul privind extinderea capacității instalate în energie solară, vizând 8,2 GW până în 2030, 21,1 GW până în 2040 și 33,3 GW până în 2050.

Printre inițiativele importante se numără schema Contractelor pentru diferență (CfD), dezvoltată cu scopul de a sprijini proiectele solare și eoliene onshore. Schema a fost publicată în anul 2024 și are o  valoare de 3 miliarde de euro, finanțată din Fondul de Modernizare (FM) până în 2030. Aceasta vizează instalarea a 5 GW de capacități noi prin intermediul a două licitații: 1,5 GW în 2024 și 3,5 GW în 2025.

În plus, România alocă 2 miliarde de euro pentru sprijinirea dezvoltării energiei solară, în perioada următoare, principalele surse de finanțare fiind FM, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Fondul pentru o Tranziție Justă (FTJ) și schemele finanțate de Agenția Fondului pentru Mediu (AFM). Această sumă este distribuită astfel: 430 de milioane de euro pentru dezvoltarea de centrale electrice fotovoltaice (la scară utilitară), 1,4 miliarde de euro pentru centrale electrice fotovoltaice pe acoperișuri și 104 milioane de euro pentru capacități de fabricare.

Capacitatea instalată a prosumatorilor din România a atins aproximativ 1,4 GW la sfârșitul anului 2022 și se estimează că va depăși 2 GW până la finalul anului 2024. Numărul prosumatorilor a crescut de la aproximativ 40.000 în 2022 la peste 110.000 până la sfârșitul anului 2023. Această creștere a fost determinată de efectele crizei energetice și de majorarea finanțării din surse publice destinate prosumatorilor.

Pentru referință, acest document estimează un necesar de capacitate instalată de 1,23 GW  în centale electice fotovoltaice pentru a acoperi consumul de energie electrică al gospodăriilor din Municipiul București, pentru un consum de 1,5 TWh în anul 2023. Totuși, având în vedere natura intermitentă a producției de energie solară, integrarea unor soluții eficiente de stocare devine tot mai importantă. Astfel, estimăm că va fi necesară o capacitate de stocare de 2.911 MWh, echivalentă cu cea a bateriilor pentru 50.600 de vehicule electrice Tesla Model Y. În plus, pentru a optimiza consumul de energie electrică pe tot parcursul anului, tehnologiile alternative de stocare, precum stocarea sezonieră a hidrogenului regenerabil, ar trebui luate în considerare pe termen mediu și lung.

În ciuda progreselor recente, rămân o serie de provocări în ceea ce privește creșterea capcității de energie solară în România. Cele mai importante dintre acestea sunt constrângerile legate de capacitatea rețelei și dezechilibrele cu care se confruntă prosumatorii, lipsa predictibilității calendarului de implementare a fondurilor UE și întârzierile în transpunerea legislației UE. Abordarea acestor provocări este esențială pentru accelerarea adoptării energiei solare. Pentru a valorifica pe deplin potențialul energiei solare și a asigura un sector energetic robust și sustenabil, recomandăm:

  1. Alinierea țintelor privind sursele de energie regenerabilă (SER) la obiectivele climatice ale UE. Creșterea țintelor privind energia regenerabilă la nivel național în conformitate cu recomandările Comisiei Europene pentru a îndeplini obiectivele climatice ale UE.
  2. Prioritizarea stocării energiei. Investiți în soluții de stocare a energiei alături de centralele solare – și eoliene – pentru a gestiona natura intermitentă a energiei solare și pentru a spori stabilitatea rețelei.
  3. Asigurarea predictibilității legislației. Instituirea unui cadru legislativ stabil și predictibil pentru a atrage și a păstra investitorii prin reducerea incertitudinii și implicit a potențialelor costuri suplimentare suportate de aceștia.
  4. Elaborarea și respectarea unui calendar clar și transparent pentru viitoarele cereri de finanțare pentru energia solară. Crearea și respectarea unui calendar multianual transparent pentru cererile de finanțare prin programele asociate PNRR și FM.
  5. Atragerea investițiilor în lanțul valoric fotovoltaic. Încurajarea investițiilor pe parcursul întregul lanț valoric, de exemplu, producția de panouri, instalarea și întreținerea, inclusiv dezvoltarea de software pentru a facilita integrarea sistemelor, pentru a sprijini creșterea și inovarea la nivelul acestui sector.

Pentru mai multe detalii și declarații, vă rugăm să îl contactați pe Mihai Constantin la mihai.constantin@epg-thinktank.org.

Puteți citi publicația integrală (ENG) pe webisteul EPG, AICI.

Harnessing Solar Power: a Key Driver for Romania’s Decarbonisation Pathway

Energy Policy Group
-
0
Harnessing Solar Power: a Key Driver for Romania’s Decarbonisation Pathway

Solar energy is crucial for Romania to meet its decarbonisation goals and to contribute to the European Union’s 2050 climate neutrality trajectory. The REPowerEU initiative sets ambitious targets, aiming for over 320 GW of installed solar photovoltaic (PV) capacity by 2025 and nearly 600 GW by 2030.

Romania, with 1.8 GW of installed PV capacity in 2022, has experienced limited growth compared to countries like Hungary (4.2 GW) and Poland (12.2 GW). The solar power development in Romania has been constrained by several factors, such as legislative unpredictability, delays in the approving connection to the grid, and other bureaucratic hurdles. These challenges have affected the pace of deployment, with most of the capacity added between 2010 and 2016, driven by the green certificate support scheme.

The recent Energy Strategy outlines Romania’s commitment to expanding solar capacity, targeting 8.2 GW by 2030, 21.1 GW by 2040, and 33.3 GW by 2050. Recent initiatives include a €3 billion Contracts for Difference (CfDs) scheme launched in 2024, designed to support solar and onshore wind projects. This scheme aims to install 5 GW of new capacities through two auctions: 1.5 GW in 2024 and 3.5 GW in 2025. Additionally, public and private financial sources, including the MF, the National Recovery and Resilience Plan (NRRP), the Just Transition Fund (JTF), and various schemes financed by the Environmental Fund Agency (AFM) allocate approximately €2 billion to solar energy. This is distributed as follows: €430 million for utility-scale PV, €1.4 billion for rooftop PV, and €104 million for manufacturing. By the end of 2023, Romania’s installed capacities of rooftop PV reached approximately 1.4 GW, with expectations to surpass 2 GW by the end of 2024.

For Bucharest, with power demand for households exceeding 1.5 TWh in 2023, solar panels with a total capacity of 1.23 GW would be needed to meet demand. However, because of the intermittent nature of solar energy production, integrating effective storage solutions is increasingly important. We estimate a needed storage capacity of 2,911 MWh, which is equivalent to the battery capacity of 50,600 Tesla Model Y EVs. Besides, alternative storage technologies, such as seasonal storage of green hydrogen, should be considered in the medium to long term to optimise electricity consumption throughout the year. Despite recent advances, challenges persist in deploying solar energy. The most pressing issues include grid capacity constraints and imbalances experienced by prosumers, along with a lack of predictability in the EU funds implementation calendar and delays in the transposition of EU legislation. Addressing these challenges is decisive for accelerating solar energy adoption. To fully leverage the potential of solar energy and ensure a robust and sustainable energy future, we recommend the following: (1) align RES targets with the EU climate objectives, (2) prioritise energy storage, (3) ensure legislative predictability, (4) develop and adhere to a clear and transparent schedule for upcoming solar energy financing calls, and (5) attract investment in the PV value chain.

mihai constantin enpg team
Mihai Constantin, EPG Researcher

Mihai Constantin works as a Researcher at EPG. In this position, he is contributing to the activities of the Energy Systems Programme. Mihai has a Master Degree in European Economics at Bucharest University of Economic Studies.

He has expertise on public policies in the fields of energy, climate change and economics.

Before joining EPG, he worked for WWF Romania as Climate & Energy Manager and as Advisor on Public Policies in the Romanian Parliament.

Contact: mihai.constantin@epg-thinktank.org

EPG Summer School 2024: peste 20 de tineri din întreaga lume și peste 20 de experți internaționali în domeniul energetic, reuniți la București

Energy Policy Group
-
0
EPG Summer School 2024: peste 20 de tineri din întreaga lume și peste 20 de experți internaționali în domeniul energetic, reuniți la București

EPG Summer School este școala de vară care pregătește studenții și tinerii aflați la început de carieră, oferindu-le o perspectivă aprofundată asupra provocărilor din sectorul energetic și climatic. Ajunsă la a șaptea ediție în 2024, EPG Summer School a reunit încă o dată în România tineri din întreaga lume pentru 5 zile de cursuri teoretice și vizite practice organizate de Asociația Energy Policy Group (EPG).

Pe parcursul programului, lectorii și-au împărtășit expertiza în domenii precum guvernanță climatică, provocările viitoare pentru energia solară și eoliană, decarbonizarea industrială și a sectorului rezidențial, rețele electrice și finanțare sustenabilă, printre altele. Totodată, cursanții au avut ocazia să viziteze două case pasive, o stație electrică de înaltă tensiune, un parc eolian, o școală de reconversie profesională și o instalație de stocare.

Inițiativa de succes a EPG nu se bucură doar de popularitate printre tinerii cursanți veniți din alte țări. Peste 20 de lectori internaționali și din țară au acceptat invitația EPG de a-și împărtăși cunoștințele dobândite din activitatea în companii din sectorul energetic, instituții publice, mediul academic și sectorul ONG.

“Ediția din acest an a Școlii de Vară EPG a fost o ocazie remarcabilă de a reuni la București și Constanța peste 20 de lectori internaționali și din țară, dar și 20 de tineri profesioniști care lucrează sau studiază în domeniul energetic sau climatic. Participanții au beneficiat de o serie de cursuri, sesiuni de training și vizite tehnice, având acces la informații esențiale despre provocările și oportunitățile existente în sectorul energetic european sau global. Ne-am bucurat să vedem cum aceste discuții au stimulat dezbateri constructive și au consolidat o comunitate dedicată tranziției energetice.

Programul din acest an a fost conceput pentru a le oferi participanților cunoștințele necesare în abordarea provocărilor complexe din sectorul energetic global. Iar sesiunile teoretice s-au îmbinat cu experiențele practice, cum ar fi vizitele la instalații energetice, facilitând atât învățarea, cât și dialogul aplicat și inovator” a declarat Bogdan Leu, asociat EPG și directorul EPG Summer School 2024.

Prin EPG Summer School, EPG își propune nu doar să educe tinerii, ci și să contureze o comunitate internațională de viitori experți care să adreseze ferm problemele climatice și energetice. „La EPG, suntem convinși că educația continuă și colaborarea sunt esențiale pentru a răspunde provocărilor din domeniul energetic. Școala de vară EPG nu oferă doar acces la cunoștințe prețioase, ci și oportunitatea de a construi rețele profesionale valoroase, care vor sprijini viitoarele proiecte în domeniu.

Mulțumim lectorilor pentru expertiza lor, partenerilor pentru susținere și participanților pentru entuziasm și implicare. Iar totodată, suntem încântați să anunțăm că pregătirile pentru ediția din 2025 sunt deja în desfășurare și avem încredere că acest efort educațional se va bucura de un nou succes și anul viitor”, adaugă Bogdan Leu.

EPG Summer School continuă și la anul. Înscrierile pentru acest program unic în România vor începe în ianuarie 2025. Regăsiți mai multe detalii pe websiteul EPG.

Participarea publicului și impactul socio-economic în tranziția către neutralitate climatică

Energy Policy Group
-
0
Participarea publicului și impactul socio-economic în tranziția către neutralitate climatică

Tranziția către neutralitate climatică a Uniunii Europene s-ar putea confrunta cu provocări în ceea ce privește acceptarea socială a politicilor de decarbonizare, din cauza lipsei consultării publicului în mod eficient și atenției insuficiente asupra impactului socioeconomic al tranziției. Pe măsură ce politicile climatice evoluează și încep să devină mai cuprinzătoare, potențiale efecte regresive ar putea afecta în mod direct consumatorii și gospodăriile, în special cele mai vulnerabile.

Combaterea sărăciei energetice și asigurarea unei tranziții juste sunt printre cele mai relevante metode de abordare a impactului socioeconomic. Cu toate acestea, prezentul raport evidențiază limitările abordării actuale a sărăciei energetice și a tranziției juste. Eforturile României de a atenua sărăcia energetică și de a asigura o tranziție justă sunt lipsite de elemente cheie ale unei bune guvernanțe și lasă lacune substanțiale de punere în aplicare. Mecanismele de finanțare, responsabilitățile sau obiectivele instituționale și termenele clare pentru punerea în aplicare a politicilor și măsurilor sunt sporadice sau nu sunt menționate deloc în principalele documente strategice de planificare climatică ale României, Planul Național Integrat pentru Energie și Climă și Strategia pe Termen Lung, sau în proiectul de Strategie Energetică a României 2022-2030, cu perspectiva anului 2050 (care a fost relevant pentru analiza sărăciei energetice).

Sărăcia energetică a fost mult timp tratată ca un fenomen izolat, fiind insuficient integrată în documente strategice mai ample. Deși există unele variații între strategii, niciuna nu reușește să abordeze problema într-un mod convingător, iar intervențiile planificate sunt în mare parte inadecvate.  Contribuția strategiilor naționale la asigurarea unei tranziții juste este la fel de puțin convingătoare. Cadrului național pentru o tranziție justă îi lipsește o definiție a fenomenului, iar conceptul este adesea asociat cu măsuri de combatere a sărăciei energetice sau de promovare a eliminării treptate a cărbunelui, lăsând neabordate alte regiuni cu emisii ridicate de carbon. În timp ce accentul semnificativ pus pe educație și locuri de muncă verzi este important, strategiile românești sunt deficitare în ceea ce privește alte subiecte legate de tranziția justă, cum ar fi diversificarea economică, efectele și politicile de gen, sau redezvoltarea zonelor afectate.

Implicarea publicului în elaborarea planurilor s-a dovedit, de asemenea, insuficientă, deoarece pare că nici măcar cerințele privind participarea publicului din Regulamentul privind Guvernanța Ununii Energetice nu au fost puse în aplicare în mod corespunzător. Analiza și sondajul realizate de EPG pentru acest raport evidențiază lipsa de transparență și lacunele informaționale din procesul de elaborare a politicilor climatice, autoritățile manifestând lipsă de comunicare cu publicul.

Pentru a anticipa și a atenua o viitoare opoziție a publicului la politicile climatice care poate apărea ca urmare a deficiențelor actuale de elaborare a politicilor, procesul actual de planificare ar trebui să ia în considerare următoarele recomandări.

Sărăcia energetică:

  • Integrarea sărăciei energetice ca temă transversală în legislație pentru a avea un cadru cuprinzător și coerent.
  • Definirea obiectivelor privind sărăcia energetică, clarificarea responsabilităților instituționale și instituirea unui sistem de colectare și monitorizare a datelor.
  • Elaborarea și punerea în aplicare a unui plan de acțiune integrat privind sărăcia energetică, cu măsuri clare și specifice de asistență socială, care să depășească simplele compensații financiare directe și să se concentreze pe abordarea cauzelor sistemice ale sărăciei.
  • Înființarea unui grup de acțiune privind sărăcia energetică la nivel guvernamental pentru a integra și coordona eforturile de guvernare.
  • Înființarea de ghișee unice la nivel local. 

Tranziția Justă:

  • Să ofere o definiție a tranziției juste și să stabilească obiective în cadrul strategiilor naționale privind clima.
  • Oferirea unui plan sau a unui cadru pentru transformarea economică și educațională, prin oferirea unui sprijin financiar specific și prin adaptarea planului la particularitățile locale.
  • Abordarea altor consecințe sociale ale tranziției, cum ar fi impactul tranziției asupra femeilor, pierderea identității culturale sau abordarea riscului de abandon școlar pentru copiii din regiunile de tranziție. 

Participarea publicului:

  • Stabilirea unor proceduri clare și detaliate pentru participarea publicului.
  • Asigurarea unei implicări timpurii, în stadiile incipiente ale elaborării documentelor, și definirea în legislație a termenelor considerate rezonabile pentru consultări.
  • Sporirea transparenței și a accesului la informații prin punerea la dispoziția publicului a informațiilor prin diferite canale în etapele inițiale ale procesului de consultare.
  • Diversificarea formelor de participare publică și creearea de căi de participare publică pentru a încuraja mai multe contribuții din partea părților interesate/ cetățenilor.
  • Stabilirea în legislație a unei platforme permanente de implicare a părților interesate în politicile privind clima, cu reprezentanți ai industriei, sindicatelor, ONG-urilor, mediului academic, institutelor de cercetare și autorităților locale.
  • Încorporarea eficace a contribuțiilor publicului și ale părților interesate în documentele finale.

Alocarea de resurse suplimentare (atât umane, cât și financiare) pentru punerea în aplicare a procesului de participare a publicului.

Pentru mai multe detalii și declarații, vă rugăm să o contactați pe Ana-Maria Niculicea la ana.niculicea@epg-thinktank.org.

Puteți citi raportul integral (ENG) elaborat de EPG alături de Observatorul Român al Sărăciei Energetice pe webisteul EPG, AICI.

EPG REPORTS — Assesing the link between climate governance and citizens in Romania: socio-economic impact and public participation

Energy Policy Group
-
0
EPG REPORTS — Assesing the link between climate governance and citizens in Romania: socio-economic impact and public participation

The transition towards climate neutrality that the European Union is undergoing may face challenges concerning the social acceptance of decarbonisation policies, due to a lack of effective public engagement and insufficient consideration given to the socio-economic impact of the transition. As climate policies evolve and start becoming more encompassing, potential regressive effects could directly impact consumers and households, especially those most vulnerable.

Tackling energy poverty and pursuing a just transition are among the most relevant methods for addressing the socio-economic impact. However, this report highlights the limitation of the current approach to dealing with energy poverty and just transition.

Romania’s efforts to mitigate energy poverty and ensure a just transition lack key governance features and leave substantial implementation gaps. Financing mechanisms, institutional responsibilities or targets and clear timelines for implementing policies and measures are sparse or not mentioned at all in Romania’s main strategic climate planning documents, the National Energy and Climate Plan and Long-Term Strategy, or the draft Romanian Energy Strategy 2022-2030, with a 2050 perspective.  

This is particularly evident for the current approach to dealing with energy poverty and just transition. Energy poverty has long been treated as an isolated phenomenon, being insufficiently integrated in broader strategic documents. While there is some variation among strategies, none manages to address the issue in a compelling manner and the planned interventions are largely inadequate.

The contribution of national strategies to ensuring a fair transition is similarly uncompelling.  The national framework for just transition lacks a definition for it and the concept is oftentimes coupled with measures to tackle energy poverty or addressing the coal phaseout, leaving other carbon intensive areas unaddressed. While the significant focus given to education and green jobs is important, Romanian strategies fall short on other just transition topics such as economic diversification, gender-based effects and policies, redevelopment of the affected areas.

The engagement and implication of the public in the design of Romanian climate policy have also proven insufficient, as it seems likely that not even the requirements for public participation of the Governance Regulation have been properly implemented. The analysis and survey that EPG conducted for this report highlight the lack of transparency and the informational gaps in the process of drafting climate policy, as authorities showed deficiencies in communicating with the public.

To anticipate and cushion an upcoming greenlash against climate policies that can emerge as a result of the current policymaking shortcomings, the current planning process should consider the following recommendations.

Energy poverty:

  • Integrate energy poverty as a cross-cutting topic across legislation in order to have a comprehensive and coherent framework.
  • Define targets for energy poverty, clear up institutional responsibilities and set up a data collection and monitoring system.
  • Develop and implement an integrated energy poverty action plan which should include clear and targeted social assistance measures, going beyond financial handouts and focuses on addressing the systemic causes of poverty.
  • Establish an energy poverty action group at the government level to integrate and coordinate the governance efforts.
  • Set-up one-stop-shops at the local level. 

Just transition:

  • Offer a just transition definition and set objectives in national climate strategies.
  • Provide a plan or framework for economic and educational transformation, by offering targeted financial support and tailoring the plan to the local particularities.
  • Address other social consequences of the transition, such as the impact on women, loss of cultural identity and address the risk of school dropout for children in just transition regions. 

Public participation:

  • Allocate additional resources (both human and financial) to the implementation of the public participation process.
  • Set clear and detailed procedures for public participation.
  • Ensure early engagement, at the incipient stages of drafting documents and define in legislation what is considered as reasonable timeframes for consultations.
  • Enhance transparency and access to information by making information publicly available through different channels in the early stages of the consultation process.
  • Enable different formats and create avenues for public participation to foster more input from stakeholders/citizens.
  • Enshrine in legislation a permanent stakeholder engagement platform on climate policy with representatives of industries, unions, NGOs, academia, research institutes, and local authorities.
  • Ensure that the input of the public and stakeholders is effectively incorporated in the final documents and facilitate feedback loops.

ana niculicea team epg
Ana-Maria Niculicea, EPG Researcher

Ana-Maria Niculicea is a Researcher at Energy Policy Group focusing on aspects relating to climate governance and the social acceptance of the transition. She holds a MSc in Politics, Economics and Philosophy from University of Hamburg and a bachelor’s degree in Political Science from National University of Political Studies and Public Administration. 

Contact: ana.niculicea@epg-thinktank.org

1...91011...42Page 10 of 42

Contact

Email: office@epg-thinktank.org
Address: Icoanei, 93, 020454, Bucharest, Romania

Copyright © 2022 EPG.
All Rights Reserved