În pofida recalibrării discursului european către competitivitate și reziliență, acțiunea climatică rămâne un obiectiv strategic al UE, întrucât contribuie la reducerea dependenței de importurile de combustibili fosili, la diminuarea vulnerabilității la volatilitatea prețurilor la energie și la scăderea costurilor pe termen lung prin electrificare și eficiență energetică; tranziția este astfel aliniată cu obiectivele economice și industriale ale UE, ceea ce a permis adoptarea unei noi ținte climatice pentru 2040, cu condiția integrării flexibilităților și amendamentelor necesare pentru o tranziție echilibrată, care să sprijine redresarea economică și industrială europeană.
Pentru România, ținta UE de -90% emisii până în 2040 nu reprezintă un nou nivel de ambiție, întrucât PNIESC și Strategia pe termen lung prevăd deja reduceri comparabile sau mai ridicate; în baza propriilor angajamente, România ar trebui să poată contribui la atingerea țintei pentru 2040 fără a recurge la flexibilitățile privind creditele internaționale.
România se află într-o poziție favorabilă, față de alte state membre, pentru a atinge țintele de decarbonizare asumate prin PNIESCpentru2030și de a contribui la ținta de decarbonizare a UE pentru 2040. Emisiile de GES au scăzut semnificativ față de 1990, și chiar dacă România are a doua cea mai mică țintă din UE în cadrul Regulamentului privind partajarea eforturilor (ESR), există provocări majore pentru atingerea ei. Principalele provocări sectoriale se găsesc în sectorul transporturilor și cel al clădirilor. Emisiile din transporturi sunt în creștere, în contextul unui grad redus de electrificare a parcului auto, iar în sectorul clădirilor consumul de energie pe cap de locuitor converge către media Uniunii Europene, ceea ce determină o creștere a emisiilor și a necesarului energetic.
Decarbonizarea necesită un efort coordonat: eficiență energetică în locuințe, electrificarea transporturilor și a industriei, creșterea aportului de energie regenerabilă în producția de electricitate până în 2030.
În acest context, sectorul LULUCF reprezintă un avantaj în termeni de absorbții ridicate la nivel UE, dar cu incertitudini privind claritatea acestor date și sustenabilitatea lor pe termen lung.
Constantin Postoiu, EPG Head of Data Analytics
Constantin Postoiu is the Head of Data Analytics at EPG, coordinating the process of collecting, processing and managing the data needed in EPG’s research projects. In addition, he coordinates data intensive projects that need advanced statistics or modelling techniques.
For the past nine years, using extensive knowledge in data analysis, Costin provided support for data-driven decision making both in the public and private sector. He is also a member of the Consultative Council for the Impact Assessment of Normative Acts (CCEIAN) within the Romanian Government, where he analyses the compliance of the supporting documents that accompany the draft normative acts, the impact studies and the reports on the implementation of the normative acts with the requirements and standards provided by the legislation in the field of impact assessment.
Costin holds a PhD in Economics, thesis Endogenous regional growth in Romania, from the Bucharest University of Economic Studies. During this time, he published several papers on refereed journals, mostly on regional development. He also holds a Master and Bachelor in Economics from the Bucharest University of Economic Studies.
Contact: constantin.postoiu@epg-thinktank.org