În luna noiembrie 2021, România a introdus schema de plafonare a prețurilor la energie electrică și gaze naturale prin Ordonanța de Urgență (OUG) 118/2021, pentru a sprijini consumatorii în sezonul rece 2021-2022. Măsura a fost adoptată la aproximativ un an după liberalizarea completă a pieței de energie electrică (1 ianuarie 2021) și gaze naturale (1 iulie 2020), ca urmare a creșterii prețurilor post-liberalizare, a impactului crizei Covid-19 și a conflictului din Ucraina.
Ulterior, schema a fost prelungită în mod repetat pentru a proteja consumatorii, în special cei vulnerabili, de efectele creșterii prețurilor energiei în întreaga Uniune Europeană. Schema a avut rolul de a tempera șocurile din piața de energie cauzate de războiul din Ucraina, cu consecințe în ceea ce privește inflația, puterea de cumpărare a populației, cererea agregată și creșterea economică.
La mai bine de trei ani de la introducerea schemei, începutul anului 2025 a fost marcat de o incertitudine privind prelungirea acesteia. Incertitudinea era determinată de faptul că termenul de aplicare era prevăzut să expire în luna martie. În februarie 2025, Guvernul României a adoptat OUG 6/2025, care prevede extinderea perioadei de plafonare a prețurilor pentru energia electrică cu încă trei luni, până la finalul lunii iunie 2025 și pentru gaze naturale cu un an, până la finalul lunii martie 2026.
Conform notei de fundamentare a OUG, autoritățile justifică prelungirea prin contextul geopolitic din Ucraina, temperaturile scăzute de la mijlocul lunii februarie și sprijinul acordat de România Republicii Moldova după sistarea tranzitului de gaze prin Ucraina. Totuși, se poate aprecia că argumentele prezentate sunt insuficiente și necesită o fundamentare mai solidă pentru a susține în mod convingător poziția exprimată. Deși temperaturile au fost scăzute în luna februarie, România a avut o toamnă târzie și o primă jumătate de iarnă cu temperaturi mult mai ridicate decât media obișnuită a perioadei. Astfel, golirea stocurilor de gaze naturale nu poate fi explicată doar prin temperaturile scăzute din februarie, ci și printr-o problemă de gestionare, iar acest aspect este automat transpus în noile facturi. Un alt motiv invocat de autorități a fost sărăcia energetică, cu referire la raportul Băncii Mondiale din 2024.
Această publicație oferă o analiză succintă menită să evidențieze potențialul impact determinat de eliminarea schemei de plafonare a prețurilor la energie asupra consumatorilor casnici. Documentul propune o serie de măsuri imediate pe care autoritățile le-ar putea lua în considerare pentru a atenua impactul asupra facturilor consumatorilor casnici. EPG va publica ulterior o analiză dedicată problemelor structurale care influențează prețurile energiei. Noua publicație va include o componentă extinsă privind sectorul industrial, în continuarea celei prezente, vizând recomandări de politici publice pe termen mediu și lung.
Clarificare, 11.06: Odată cu apropierea reliberalizării pieței de energie electrică, la finele lunii iunie, noile oferte ale furnizorilor permit deja o imagine de ansamblu privind gama de prețuri din facturile consumatorilor casnici (link).
Față de aceste valori, publicația EPG din 21.05.2025, în care au fost analizați factorii determinanți de formare a prețului energiei la consumatorul final, estima o valoare medie a prețului de 1,156 RON/kWh. Estimarea noastră s-a bazat exclusiv pe componentele de preț reflectat în factura consumatorilor casnici și a plecat de la evoluția prețului energiei electrice pe piețele centralizate în anul 2024, precum și pe actualizarea tarifelor de rețea și a elementelor fiscale.
Pe de altă parte, așa cum se arată în publicație, analiza EPG nu a inclus costurile potențiale ale furnizorilor cu dezechilibrele din piața de energie electrică, deși acest element are un impact în factura finală. De asemenea, costurile cu „profilarea” ofertei de furnizare la tiparul specific de consum al consumatorului final are un impact de preț. Cumulat, estimăm că aceste două componente pot adăuga aproximativ 15% la estimarea noastră inițială de preț mediu, în funcție de zonă și de comportamentul specific de consum.
Alexandru Ciocan, EPG Senior Researcher
Alexandru Ciocan become a member of the EPG team at the end of 2023 and started working as a Senior researcher in the Energy System Programme. Previous he has working extensively for almost 10 years in the field of hydrogen-based technologies, renewable energies sources and lithium-ion batteries. Between 2012 and 2021 he held various research positions at the National R&D Institute for Cryogenic and Isotopic Technologies – ICSI Rm. Valcea.
Nevertheless, Alexandru gained experience in the energy policy, following his contribution to the national strategic documents from the position of Senior Advisor within the Energy Policy and Green Deal Department into the Ministry of Energy of Romania between 2021 – 2023.
Since 2017 Alexandru holds a PhD in engineering sciences from the IMT Atlantique as well as the University Politehnica of Bucharest.
Contact: alexandru.ciocan@epg-thinktank.org