Towards a Black Sea Renewable Energy Coalition: Strategic Partnership for Energy and Climate Security

Energy Policy Group

-

June 16, 2023

Towards a Black Sea Renewable Energy Coalition: Strategic Partnership for Energy and Climate Security

In the aftermath of the Russian invasion in Ukraine, it is imperative that European countries embark on a new energy policy pathway towards independence from fossil fuel imports. Unlocking the full potential of the European seas for offshore wind energy would play a key role in achieving the EU’s energy and climate security targets in the coming decades until 2050.

The Energy Policy Group (EPG), in collaboration with The Center for the Study of Democracy from Bulgaria, the Turkish Offshore Wind Energy Association, and the Ukrainian Wind Energy Association, launched the Black Sea Renewable Energy Coalition (BSREC) – а dynamic platform for knowledge exchange and collaboration in the deployment of zero-carbon marine renewable energy and infrastructure in a nature-friendly way.

The inaugural meeting of the Black Sea Renewable Energy Coalition was held on 13 June 2023 in Sofia, where EPG was represented by Alina Chiriță, Head of Energy Systems, and Mihai Constantin, EPG Researcher. Alongside experts representing the organising associations, the roundtable was completed by Lilyana Pavlova, Vice-President of the European Investment Bank, Moritz Seiler, Head of the Economic Section, Embassy of Germany to Bulgaria, Cristina Simioli, Programme Manager of Offshore Energy and Nature at Renewable Grid Initiative, Ana-Maria Seman, Regional Climate Lead of World Wildlife Fund CEE, Assoc. Prof.Nikolay Valchev, Director of the Institute of Oceanology, Bulgarian Academy of Sciences, George Visan, Director of the Energy Market Division at Transelectrica, the Romanian Transmission System Operator, Liviu Gavrila, Vice President of the Wind Energy Association, Romania and Veli Bilgihan Yaşacan, Vice President of the Black Sea Offshore Energy Federation.

During the discussion, the speakers agreed that the Black Sea Renewable Energy Coalition is a key instrument for creating a shared vision for renewable energy in the Black Sea, considering the economic, social and environmental implications of offshore wind energy development. The panel discussion also focused on the need for concrete sustainability indicators, guidelines and standards for legislative changes needed to unlock the potential of this nascent sector. There is an urgent need for adopting and implementing a regulatory framework for offshore wind energy, better regional cooperation, and competitive industrial development in line with other maritime, economic activities.

Carbon Capture, Utilisation and Storage: challenges and policy recommendations from the ConsenCUS project

Energy Policy Group

-

May 31, 2023

0

Carbon capture, utilisation, and storage (CCUS) is increasingly in focus as a key contributor to reaching the EU’s net zero emissions target. However, major barriers such as lack of regulation and financing, low availability of CO2 transport and storage infrastructure, and low public awareness continue to pose challenges to the widespread deployment of CCUS technologies.

As EU policy begins to address these barriers, the ongoing Horizon 2020 ConsenCUS project provides learnings for additional, lesser-known policy considerations and recommendations for CCUS to play a meaningful role in the transition to net zero. The findings of the ConsenCUS project so far are summarised in seven policy considerations.

This policy paper was written as part of the ConsenCUS project, funded through the European Union’s Horizon 2020 research and Innovation programme under grant agreement N° 101022484.

Luciana Miu, EPG Head of Clean Economy

Luciana Miu is the Head of Clean Economy at Energy Policy Group. She holds a Master’s degree in Sustainable Energy Systems from the University of Edinburgh and a PhD in Energy Efficiency of Residential Buildings from the Imperial College London. Before joining EPG, Luciana worked for the UK Parliament and for the British Government’s Department of Business, Energy and Industrial Strategy (BEIS), as well as a consultant for Climate-KIC and London City Hall.

Contact: luciana.miu@epg-thinktank.org

ConsenCUS presents its first policy considerations on CCUS

Energy Policy Group

-

May 31, 2023

0

ConsenCUS presents its first policy considerations on CCUS

EPG released a policy paper discussing the preliminary outcomes of the EU Horizon2020-project ConsenCUS. The paper sets out a number of policy considerations regarding CCUS deployment in the EU, arising from the project’s findings so far.

The EU has set a clear target to become climate neutral by 2050 – an economy with net-zero greenhouse gas emissions. Technologies to capture carbon emissions and store or reuse them (CCUS) are gaining momentum and can play an important role in reaching the net-zero emission targets of the EU. Industrial sectors will be affected by the transition to climate neutrality and in particular for hard-to-abate sectors, such as the oil refining, cement and magnesite industries, carbon capture, utilisation, and storage (CCUS) will play a crucial role.

The ConsenCUS project consortium is developing an innovative approach for electricity-based capture and conversion of CO₂, and providing advice to businesses and policymakers on how to apply these technologies in key industries in the EU.

This first policy paper highlights seven policy considerations and recommendations based on the findings of the ConsenCUS project. These go beyond the well-known challenges for CCUS deployment (such as the lacking regulatory framework, high costs, and suboptimal stakeholder coordination).

The press release may be downloaded below.

Download PDF

Scrisoare comună pentru stabilirea unor obiective climatice mai ambițioase și mai coerente în România

Energy Policy Group

-

May 8, 2023

0

Scrisoare comună pentru stabilirea unor obiective climatice mai ambițioase și mai coerente în România

României încă îi lipsesc obiective clare de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pe termen lung
și riscă să rămână în urma ambițiilor climatice ale altor state membre ale Uniunii Europene (UE). Multe
țări ale UE au stabilit în legislația națională obiective de neutralitate climatică și au conceput instrumente
pentru punerea lor în aplicare. Urmând exemplul acestora, România ar trebui să adopte un cadru
general care să stabilească neutralitatea climatică până în 2050 drept obiectiv național și să clarifice
responsabilitățile instituționale pentru implementare.

EPG, alături de alte opt organizații relevante, a redactat și transmis autorităților o scrisoare deschisă prin care îndemnăm Guvernul României să stabilească în mod clar obiectivele climatice la nivel național, cât și un mecanism dedicat pentru a guverna tranziția, pe baza unor elemente-cheie enumerate în text.

Conținutul integral al scrisorii poate fi descărcat mai jos.

Download PDF

Strategia pe Termen Lung a României: un pas esențial dar imperfect al Guvernului spre neutralitatea climatică

Energy Policy Group

-

April 28, 2023

0

Săptămâna trecută, după o serie de amânări de la termenul limită inițial de 1 ianuarie 2020, Ministerul Mediului pus în consultare publică Strategia pe Termen Lung a României (STL), ghidul privind modul în care țara noastră va realiza decarbonizarea economiei până în 2050. Alături de Planul Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC), Strategia pe Termen Lung este unul dintre documentele cheie în sfera guvernanței climatice Uniunii Europene, pe care toate statele membre sunt obligate să îl formuleze.

Tranziția verde presupune schimbarea structurală atât a economiei cât și a modului de viață, iar STL, care cuprinde scenarii de decarbonizare cu un orizont de timp mai îndelungat, stă la baza formulării unor ținte și politici pentru un parcurs coerent, predictibil și cât mai puțin disruptiv în atenuarea schimbărilor climatice. Totodată, STL are în vedere aliniera fiecărui stat membru la eforturile colective de decarbonizare ale UE și asumarea țintelor climatice. În baza întârzierii publicării Strategiei pe Termen Lung, în septembrie 2022, Comisia Europeană a declanșat procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor (infringement) asupra României, iar la mai bine de doi ani de la termenul limită inițial, un prim draft a fost publicat. La consultarea publică pe noul document, Ministerul Mediului a prezentat invitaților, reprezentanți relevanți ai societății civile printre care și EPG, draftul strategiei care are la bază scenariul “România neutră 2050”.

La dezbateri, EPG și-a exprimat îngrijorarea asupra faptului că scenariul ales de Guvern nu este unul cu adevărat neutru din punct de vedere climatic, din moment ce, conform calculelor din STL, ar rămâne emisii nete de peste 3 milioane de tone de CO₂ pe an. De asemenea, ar fi fost de preferat ca toate scenariile cu care a lucrat Ministerul Mediului să își propună neutralitatea climatică până în 2050 pentru România, iar autoritățile să aleagă traiectoria cea mai bună pentru a ajunge la această țintă. Dintre cele trei scenarii propuse de consultanți Guvernului, singurul care se apropie neutralitatea climatică a fost cel recomandat în STL.

Mihnea Cătuți a punctat și o serie de neclarități regăsite în Strategie, precum faptul că anul de bază al modelării sectorului energetic pare să fie mai degrabă 2030, ceea ce nu permite analizarea utilității a multor investiții plănuite de autorități până atunci, precum cele în capacități de producere a energiei pe gaze naturale și cogenerare. Tot privind producția de energie, Strategia menționează că din anul 2036, toate capacitățile pe gaze vor fi înlocuite de hidrogen, a cărui sursă nu este însă specificată în modelare.

La capitolul “Industrie” din STL, reprezentantul EPG a subliniat posibila nealiniere a Guvernului cu cele mai noi schimbări care se preconizează la nivel European privind certificatele de emisii (ETS) și de eliminarea alocărilor gratuite pentru industrie. Mai există neclarități și în privința clădirilor, cărora li se adresează un capitol, deoarece Strategia menționează doar 65% din necesarul de energie din sector, prin colectoare solare și pompe de căldură.

Citate

Radu Dudău – EPG President, despre prevederile STL și redactare:

“Este lăudabil că Ministerul Mediului a prezentat, în sfârșit, draftul Strategiei de Decarbonizare pe Termen Lung (STL) a României, capitol la care guvernul nostru avea o restanță majoră în a explica direcțiile prin care economia românească poate atinge neutralitatea climatică până în 2050.

Consultarea publică ar fi trebuit însă să fie mult mai substanțială și mai timpurie. Ar fi putut fi prevenite astfel o serie de incoerențe și neclarități ale scenariului adoptat oficial, RO Neutră. Pentru sectorul energetic, este greu de explicat creșterea magică a ponderii hidrogenului verde după 2035, în condițiile în care ținta cea mai ambițioasă pentru regenerabile pentru 2030 (fără de care hidrogenul verde nu poate fi produs) este de doar 36,3% – mult sub procentul european de 45%. În încălzirea clădirilor, pompele de căldură ar urma să aibă o creștere mult mai moderată decât încălzirea pe bază de hidrogen, ceea ce este total lipsit de plauzibilitate economică.

Dacă este ca STL să aibă cu adevărat un rol călăuzitor în planificarea tranziției energetice în țara noastră, documentul final va trebui să răspundă mult mai credibil unor astfel de critici.“

Luciana Miu – EPG Head of Clean Economy, despre impactul STL pentru industrii:

“Este important că Strategia pe Termen Lung a României își asumă atingerea neutralității climatice până în 2050. Cu toate acestea, lipsește o abordare sectorială a politicilor și măsurilor concrete pentru a asigura scăderea emisiilor. În contextul politicilor europene și al competiției pentru produse cu emisii reduse de carbon, sectorul industrial are nevoie de măsuri concrete vizând combustibilii alternativi și captarea și stocarea carbonului (nu doar în sectorul cimentului și varului). Aceste măsuri presupun investiții masive, inclusiv în infrastructură, iar ferestrele de oportunitate pentru a efectua aceste investiții sunt din ce în ce mai reduse la număr în calendarul pentru 2050. Din acest motiv, Strategia pe Termen Lung trebuie să includă un plan clar de politici naționale care să deblocheze investițiile în decarbonizarea industriei din România.

De asemenea, orice strategie pentru atenuarea schimbărilor climatice trebuie să aibă în vizor impactul social al măsurilor planificate. Acest impact nu se rezumă doar la locurile de muncă, ci și la indicatorii de performanță al economiilor locale, sărăcia energetică, mobilitatea socială, calitatea vieții și altele. Pentru implementarea de succes a Strategiei pe Termen Lung, măsurile de reducere a emisiilor trebuie implementate alături de comunitățile afectate de tranziția spre neutralitate climatică.”

Mihnea Cătuți – EPG Head of Research, despre țintele prevăzute în STL pe sectoare:

“Publicarea draftului de strategie marchează un moment extrem de important pentru România – pentru prima dată autoritățile își asumă obiectivul politic de atingere a neutralității climatice până în 2050. Din păcate, însă, strategia nu prezintă niciun scenariu care să atingă cu adevărat emisii nete zero în 2050. Chiar și în scenariul RO Neutră, emisiile nete sunt de peste 3 MTCO2e pe an. Ne-am fi dorit să vedem 3 scenarii care să ajungă toate la net-zero și să prezinte mai multe opțiuni pentru atingerea acestui obiectiv. Pe lângă aceste aspecte, strategia are unele carențe care vor trebui rezolvate. Poate cea mai importantă problemă este ca toate scenariile consideră ca realizate o serie de investiții din domeniul energetic cu un aport climatic discutabil. Este vorba de capacități semnificative de centrale în ciclu combinat pe gaze naturale care chiar și în rezultatele modelărilor prezentate de minister nu sunt folosite la factori de capacitate mai mari de 30-35%. Asta înseamnă o suprainvestiție în capacități poluante care vor fi puțin folosite și care ar fi putut fi înlocuite de soluții de flexibilitate, mai fiabile și mai curate.

O altă mare problemă a acestor capacități este că se presupune trecerea lor în totalitate la hidrogen în anul 2036, fără a explica care va fi sursa hidrogenului consumat. Pentru producerea celor 16 TWh de electricitate prin arderea hidrogenului aferenți anului 2036 ar fi nevoie de capacități în plus de energie regenerabilă de cel puțin 23 GW. Aceste capacități lipsesc cu desăvârșire din modelare. Ar mai trebui menționate detaliile incomplete pe care strategia le oferă cu privire la decarbonizarea industriei și a sectorului clădirilor și lipsa unor date concrete despre eliminarea treptată a combustibililor fosili din întreaga economie.”

Persoane de Contact

Radu Dudău – EPG President: radu.dudau@epg-thinktank.org
Luciana Miu – EPG Head of Clean Economy: luciana.miu@epg-thinktank.org
Mihnea Cătuți – EPG Head of Research: mihnea.catuti@epg-thinktank.org

The Net-Zero Industry Act – a welcome spotlight and a warning bell for CO₂ storage

Energy Policy Group

-

March 29, 2023

0

The European Commission has recently published the Net-Zero Industry Act, a proposal meant to boost the Union’s autonomy when it comes to developing and manufacturing “net-zero technologies”. The Act lists carbon capture, utilisation, and storage (CCUS) as one of eight key net-zero technologies for achieving the EU’s climate neutrality goals, sets a goal for storing 50 million tonnes of CO₂ per year in the EU by 2030, and mandates Member States to clearly state how they will enable carbon capture and storage (CCS).

These targets imply a massive roll-out of CO₂ storage projects in the EU over the next decades, whose deployment is expected to be further detailed in the Commission’s forthcoming CCUS strategy. This is a welcome spotlight on CCS as a solution to mitigate residual, hard-to-abate emissions and enable negative emissions, but also a warning bell for the growing CCS project pipeline to be implemented in a just, efficient, and transparent way. This means appropriate public engagement, particularly of local communities affected by the construction and operation of large-scale CO₂ storage infrastructure.

Regulamentul privind industria net-zero: ce înseamnă pentru România?

Energy Policy Group

-

March 27, 2023

0

Pe 16 martie, Comisia Europeană a propus „Regulamentul privind industria net-zero” (Net-Zero Industry Act), menit să reducă dependența Uniunii de importurile de tehnologii necesare pentru a atinge țintele de net-zero până în 2050. Concret, propunerea are în vizor consolidarea industriei prelucrătoare europene pentru a crește producția domestică de tehnologii necesare decarbonizării, prezentând ambiția de a produce în Uniunea Europeană 40% din necesarul tehnologic al tranziției până în 2030.

Formulat parțial ca un răspuns la Regulamentul privind reducerea inflației (Inflation Reduction Act), promulgat în Statele Unite, și pentru a reduce dependența de țări terțe precum China, Regulamentul privind industria net-zero vine alături de alte propuneri menite să crească autonomia UE într-un viitor cu emisii reduse de carbon, precum Regulamentul privind materiile prime critice.

Acest regulament și negocierile care vor urma merită urmărite din perspectiva României, deoarece prezintă oportunități semnificative pentru dezvoltarea industriei autohtone. Regulamentul consolidează o serie de oportunități pentru industria prelucrătoare europeană, numind opt tehnologii-cheie principale a căror producție domestică va crește, inclusiv pentru producția de energie regenerabilă și hidrogen verde, stocarea energiei, și captarea și stocarea carbonului. Capacitatea industriei prelucrătoare din România, precum și condițiile geografice și geologice, poate fi un atu considerabil pentru competitivitatea economică națională în acest context.

A doua școală modernizată în cadrul programului EPG, România Eficientă

Energy Policy Group

-

March 21, 2023

0

A doua școală modernizată în cadrul programului EPG, România Eficientă

Școala Gimnazială Liliești din Băicoi (jud. Prahova) a fost modernizată la standarde nZEB – consum energetic aproape zero
Investiție de 1,6 milioane euro

OMV Petrom și Energy Policy Group (EPG) anunță finalizarea lucrărilor de renovare și reabilitare a Școlii Gimnaziale Liliești din localitatea Băicoi, derulate în cadrul programului România Eficientă. Aceasta este a doua unitate de învățământ din țară modernizată la standard de consum de energie aproape zero (nZEB). Prima unitate renovată prin România Eficientă a fost Liceul Tehnologic Energetic „Elie Radu” din Ploiești, în 2022.

Investiția totală în acest proiect a fost de aproximativ 1,6 milioane de euro, fiind susținută de OMV Petrom prin programul România Eficientă, derulat de Energy Policy Group (EPG).

Radu Dudău, Președinte EPG și coordonator al programului România Eficientă:

„Eficiența energetică în clădiri a devenit mai importantă ca oricând, în noul context de securitate din regiune, când fiecare kWh economisit contează. Nu trebuie ignorate însă nici efectele schimbărilor climatice, pe care le resimțim tot mai mult. Renovarea nZEB oferă soluții la numeroase probleme, făcând clădirile mai performante energetic, mai sustenabile și mai reziliente, dar și mai confortabile.”

Christina Verchere, CEO OMV Petrom:

„Peste 80% dintre români consideră că este prioritară îmbunătățirea energetică a școlilor. Totodată, educația pentru un consum energetic responsabil este esențială pentru un mediu mai curat si dezvoltare economică durabilă. Prin programul România Eficientă am demonstrat că se poate – două școli au fost modernizate astfel încât să aibă un consum energetic minim. Vom continua să sprijinim proiectul – urmează ca alte două unități de învățământ să fie reabilitate în cursul acestui an.”

Lucrările de reabilitare derulate la Școala Gimnazială Liliești vor determina o reducere anuală de circa 60% a consumului de energie pentru încălzirea termică a clădirii. La acest rezultat va contribui noul sistem de cinci pompe de căldură oferit de compania Siemens Energy, care s-a alăturat ca sponsor pe parcursul acestui proiect de renovare. În plus, școala va beneficia de energie electrică „verde”, obținută din surse proprii, printr-un sistem de 30 de panouri fotovoltaice cu o putere instalată de 550W fiecare.

În afară de reducerea facturilor la energie, prin renovarea la cerințe nZEB, cei aproximativ 450 de elevi care învață la Școala Gimnazială Liliești din Băicoi, sub îndrumarea a circa 40 de cadre didactice, vor beneficia de condiții optime pentru performanța școlară.

Lucrările de modernizare realizate au constat în:

Izolarea termică a acoperișului și refacerea hidroizolației;
Instalarea unui sistem de 30 de panouri fotovoltaice, de 550W fiecare;
Izolarea termică a fațadei;
Înlocuirea tâmplăriei cu una performantă energetic, cu geam tripan;
Instalarea de parasolare din aluminiu, reglabile electric;
Modernizarea instalațiilor de încălzire interioare;
Montarea de echipamente de filtrare a aerului cu recuperare de căldură;
Refacerea instalației electrice și montarea unui sistem de iluminat ultramodern tip LED;
Instalarea unui sistem de încălzire cu 5 pompe de căldură;
Izolarea termică a subsolului.

Lucrările de renovare la Școala Gimnazială Liliești Băicoi au început anul trecut.

Investițiile derulate de România Eficientă vor continua cu alte două unități de învățământ, din localitățile Ovidiu (jud. Constanța) și Drobeta-Turnu Severin (jud. Mehedinți). Acestea vor fi reabilitate și modernizate pentru a fi aduse la cerințe nZEB, printr-o nouă etapă a programului România Eficientă, în valoare de 4 milioane de euro, susținut de OMV Petrom.

Totodată, România Eficientă va continua programele de educație și campaniile de informare publică în domeniul eficienței energetice în clădiri.

Află mai mult pe romania-eficienta.ro

***

Despre România Eficientă

România Eficientă este un proiect privat de anvergură națională, derulat de Energy Policy Group (EPG) în parteneriat și cu finanțarea OMV Petrom. Proiectul a demarat în vara anului 2019 și constă în derularea unui program național de promovare a eficienței energetice. România Eficientă își propune să sprijine atingerea țintelor României pentru 2030 în privința reducerii emisiilor de carbon și a creșterii eficienței energetice, atât prin campanii de informare și educare, cât și prin realizarea unor proiecte concrete de renovare majoră în școli publice din diferite regiuni ale țării. Mai multe detalii găsiți pe site-ul romania-eficienta.ro.

Despre Energy Policy Group

Asociația Energy Policy Group (EPG) este un think-tank independent și non-profit, specializat în politici de energie și climă, analiză de piață și strategie energetică, fondat în 2014. Focusul regional al activității sale este Europa de Sud-Est, însă EPG acordă o atenție sporită contextului mai larg al politicilor europene și al tendințelor globale, în încercarea de a promova un dialog constructiv în rândul decidenților și al publicului larg.

EPG pledează pentru un sistem energetic avansat din punct de vedere tehnologic, sustenabil și acceptabil social. De asemenea, EPG promovează politici și acțiuni de decarbonare pe termen lung în toate domeniile economice, cu accent pe sectorul energetic.

Despre OMV Petrom

OMV Petrom este cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, cu o producție anuală de țiței și gaze la nivel de grup de aproximativ 43 milioane bep în 2022. Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 milioane tone anual și operează o centrală electrică de înaltă eficiență de 860 MW. Pe piața distribuției de produse petroliere cu amănuntul, Grupul este prezent în România și în țările învecinate prin intermediul a aproximativ 780 benzinării, sub două branduri, OMV și Petrom.

OMV Petrom este o companie în care acționarii români dețin peste 42% din acțiuni (din care statul român, prin Ministerul Energiei, deține 20,7%, iar 21,7% sunt deținute de fondurile de pensii din România, la care se adaugă aproape 500.000 de investitori individuali și alte entități românești). OMV Aktiengesellschaft, una dintre cele mai mari companii industriale listate din Austria, deține 51,2% din acțiunile OMV Petrom, iar restul de 6,4% sunt deținute de alți investitori străini. Din totalul acțiunilor OMV Petrom, 28,1% se tranzacționează liber la Bursa de Valori București și la Bursa de Valori din Londra.

OMV Petrom este cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, cu circa 39 miliarde de euro reprezentând taxe, impozite și dividende plătite în perioada 2005 – 2022. În aceeași perioadă, compania a investit aproximativ 17 miliarde de euro. În anul 2022 impozitele plătite de OMV Petrom au asigurat 7% din veniturile fiscale ale României.

Din 2007, OMV Petrom a integrat în strategia sa de business principiile responsabilității corporatiste. În perioada 2007 – 2022, compania a alocat circa 120 milioane de euro pentru dezvoltarea comunităților din România, concentrându-se pe protecția mediului, educație, sănătate și dezvoltare locală.

Pe 29 iulie 2020, OMV Petrom și-a anunțat sprijinul pentru recomandările emise de Task Force on Climate-related Financial Disclosures (TCFD), Grupul operativ pentru publicarea informațiilor financiare referitoare la schimbările climatice privind riscurile și oportunitățile asociate schimbărilor climatice. OMV Petrom raportează anual progresul realizat în ceea ce privește implementarea acestor recomandări.

Decarbonizarea industriei – un pas esențial spre neutralitatea climatică a României

Energy Policy Group

-

March 14, 2023

0

Ca stat membru al Uniunii Europene, România s-a angajat să participe în eforturile colective de atingere a neutralității climatice până în 2050. Acest angajament presupune o reducere drastică a emisiilor de dioxid de carbon la nivel național, care în 2021 se ridicau la 74 de milioane de tone pe an. Deși soluțiile pentru reducerea emisiilor sunt bine-cunoscute și competitive din punct de vedere economic în sectoare precum producția de energie electrică, în altele procesul de decarbonizare prezintă provocări mai complexe. Un astfel de sector este industria, mai precis procesele energointensive ale industriei prelucrătoare, precum producția de oțel, ciment, chimicale și alte materiale.

Aceste sectoare sunt din ce în ce mai mult în vizorul politicilor climatice la nivel european, nu în ultimul rând din cauza dependenței de combustibili fosili, inclusiv ca materie primă, puternic evidențiată în contextul crizei energetice.

^{Industrial facilities in Romania with emissions over 100,000 tonnes CO₂-eq in 2021 under the EU ETS. Source: EPG own work, based on (European Commission, 2023).}

Decarbonising Romania’s Industry

Energy Policy Group

-

March 9, 2023

0

Under the ambitious framework of the European Green Deal, the need for deep industrial decarbonisation has been increasing in urgency. Emissions cuts in energy and resource-intensive manufacturing sectors are key to mitigate climate change, as well as to ensure competitiveness in a progressively low-carbon world. This is particularly important for Romania, where despite a trend of recent deindustrialisation industry contributes more to the economy, employment, and national greenhouse gas (GHG) emissions than the EU average.

The steel, cement and chemicals manufacturing sectors are central to Romania’s economy. Operational facilities in these sectors consume significant amounts of electricity, natural gas, and water, as well as specific feedstocks such as coking coal, steel scrap, and limestone. The production landscape is dynamic, with some facilities closing and others reopening or planning to increase their production. Against this background, the challenge of decarbonisation is significant: for national emissions to reach net zero by 2050, Romania’s industry will need to reduce its energy consumption in half, undergo massive electrification and a switch to hydrogen and biomass, improve material efficiency, and implement carbon capture and storage.

^{In the initial publication of this policy paper, Hoeganaes Buzău was classified as a steel producer. EPG later removed these references, as the plant does have an electric arc furnace, but uses it for the production of metallurgical powders rather than for steelmaking. (16.08.2023 update)}

Mihnea Cătuți, Head of Research

Mihnea is the Head of Research at EPG, coordinating the research strategy and activities within the organisation. His expertise includes EU climate and energy policy and the transition in South-East Europe. He is also an Associate in E3G’s Clean Economy Programme, contributing to the work on industrial decarbonisation.