CONTACT
INTERNSHIPS
CAREERS
SIGN UP
Home Blog Page 13

[CLOSED] Research Assistant within the Clean Economy Unit, with a focus on the decarbonisation of buildings or industry 

Energy Policy Group
-
0
CLOSED CALL

About EPG  

The Energy Policy Group (EPG) is a Bucharest-based non-profit, independent think-tank specialising in energy and climate policy and promoting long-term decarbonisation policies and actions across all economic sectors. Through its publications and events, EPG disseminates knowledge about the green transition and provides well-documented input to stakeholders and decision-makers. Its publications are freely available as research reports, opinion papers, and policy briefs, while its conferences, roundtables and workshops provide a platform for informed discussion and expert analysis. EPG’s funding comes mainly from research grants, but also from sponsorships and membership fees.  

About the position  

This new research position will support the research activities on the decarbonisation of buildings or industry within the Clean Economy program, one of our two main research programs. The selected candidate will join our team of researchers and is expected to contribute to our research outputs, especially to projects on energy efficiency and embedded carbon in buildings or decarbonisation of heavy industry, as well as to the broader strategic thinking of EPG.  

The position is offered for a one-year fixed-term contract, with possibility of extension to an indefinite-term contract. The level of the position will be decided based on the qualifications of the successful candidate. EPG welcomes applications from a diversity of backgrounds irrespective of age, gender, ethnicity, religious beliefs, sexual orientation, or disability.  

Key responsibilities:  

  • Conducting research activities in the field of buildings decarbonisation or industrial decarbonisation;  
  • Producing analysis in support of our research outputs and strategic thinking;   
  • Participating in international research teams as part of our research grants;  
  • Monitoring key trends and policy developments at national and EU levels;  
  • Actively participating in the design and organisation of events;  
  • Building a broad and relevant network of key stakeholders;  
  • Writing op-eds and commentaries;  
  • Assisting the application process for new research proposals;  
  • Supporting our overall activity at the office, including supporting applications for funding for their area of research and, where necessary, review EPG publications related to their work area.  

Background and experience:  

  • Undergraduate degree in relevant discipline, such as political or environmental sciences, architecture, engineering, economics, or equivalent with a focus on energy performance of buildings or industry (mandatory);  
  • Demonstrable presentation skills (mandatory);   
  • Ability to work in a diverse team of experts (mandatory);   
  • Previous involvement in the organisation of workshops and events, including experience with moderating roundtables and workshops (mandatory);   
  • Ability for critical thinking, summarising complex research, drafting reports, and communicating effectively in writing (mandatory);  
  • Excellent command of English and Romanian, both orally and in writing (mandatory);  
  • Minimum 2 years of work experience in the energy sector and/or climate policy (desirable); 
  • A demonstrable good understanding of the Romanian buildings and industry sectors (desirable) 
  • Experience in international research grants (desirable);  

Personal profile:  

  • You are dedicated and committed to conducting research and formulating policy solutions for the decarbonisation of the Romanian and EU economy;   
  • You understand the need for reaching net-zero greenhouse gas emissions by 2050 and are passionate about contributing to climate change mitigation efforts;  
  • You are intellectually curious and able to engage in multidisciplinary research;  
  • You have great analytical abilities, you can deal with complex information, and can communicate in a concise, yet nuanced manner;  
  • You are willing to participate in the dissemination of EPG’s work;   
  • You are a team-player, but also capable of organising your own work.  

What EPG offers:  

  • Full-time employment for a fixed one-year contract, with possibility of further extension to an indefinite-term contract;  
  • A flexible work environment which can accommodate remote working;  
  • Opportunity to progress in your career path and gain valuable knowledge and insights on energy and climate policy;  
  • EPG also encourages the participation of its employees in training and education programmes in relevant areas;  
  • Salary range (net monthly salary): €750-1050, based on relevant experience.  

How to apply:  

The deadline for applications May 26th, 2024. Interviews will be conducted in the second half of May. The successful candidate is expected to start as soon as possible. Complete applications in English should be emailed to office@epg-thinktank.org, mentioning the position you are applying for and your name. The email should contain a single pdf file with:   

  • A CV maximum of 2 pages;  
  • A cover letter of maximum one page outlining your interest and motivation for applying;  
  • A list of maximum one page with your personal publications.  

Incomplete application will not be considered. You must have the right to work in the EU.   

Candidates selected for an interview will be asked to provide a written sample in English of no more than 20 pages.   

Unfortunately, we will not be able to reply to every candidate. If you have not received a reply within two weeks of the application deadline, you should consider you application unsuccessful.  

If you need further details regarding this position, please contact Luciana Miu, Head of Clean Economy at: luciana.miu@epg-thinktank.org 

Download call

EPG 2023 Annual Report

Energy Policy Group
-
0
EPG 2023 Annual Report

2023 was a good year for EPG: we extended, diversified and strengthened our team, reaching 20 in-house researchers and associates; closed new partnerships with reputed international think-tanks, such as CATF, Third Way, and Reform Institute; and engaged in new policy research, with no less than 15 multi-annual European projects currently ongoing.

In navigating the complex policy landscape in the aftermath of the pandemic and energy crises of recent years, EPG has visibly intensified engagement with public authorities and the carbon-intensive industries, increasing the number of meetings, roundtables, and conferences, as well as policy reports, briefs, op-eds, interviews, and podcasts. The purpose has been not merely to better inform our policy work and customise our policy recommendations, but also to create useful communication channels between stakeholders, which we have deemed urgent in view of the profound upcoming changes brought by the Fit for 55 package.

As we continue our defining work on the energy sector, staunchly promoting renewables, power networks expansion and digitalisation, storage and energy efficiency, as well as transparent and competitive energy markets across the EU, we have made firm steps towards tackling the challenges of decarbonising Romania’s carbon-intensive industries and its buildings sector, with widely acknowledged streams of work on industrial decarbonisation, carbon capture, utilization and storage (CCUS), and energy efficiency in buildings.

We have also published prominent work on climate policy and governance, including our first set of recommendations for a Romanian climate law, and investigated the social impact of climate mitigation technologies and policies. Our work remains fundamentally data-driven and our recommendations are informed by engagement with a wide range of stakeholders. Other sectors are in the offing, under the lodestar of offering evidence-based solutions for a fully decarbonised, yet competitive and fair economy. Not least, at the end of 2023 we moved to new premises, to accommodate our growing team and make room for new colleagues to come. As we are nearing 10 years of existence, we trust that we will remain a mainstay in regional energy and climate policy analysis, with an increasingly recognisable European presence.

Radu Dudău – EPG President

Read the Report

Lansare de proiect: RENewLand, o soluție echitabilă pentru desemnarea zonelor de accelerare pentru energie regenerabilă

Energy Policy Group
-
0
Lansare de proiect: RENewLand, o soluție echitabilă pentru desemnarea zonelor de accelerare pentru energie regenerabilă

Energy Policy Group (EPG) și WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură) anunță lansarea oficială a proiectului RENewLand, prin care ne propunem să aducem în atenția autorităților un model de abordare intersectorială și multidisciplinară pentru desemnarea zonelor pretabile accelerării energiei eoliene și solare terestre în România, Bulgaria și Ungaria.

Contextul European
Europa se află într-un moment crucial în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor ambițioase în materie de energie regenerabilă, stabilite prin inițiativa REPowerEU- diversificarea surselor de productie a energiei, reducerea consumului energetic, accelerarea tranzitiei catre energia verde. Pentru susținerea legislativă a tranziției verzi, Uniunea Europeană a adoptat modificări la Directiva privind Energia Regenerabilă (RED III) care stabilesc obligații la nivelul statelor membre pentru cartarea potențialul aferent tuturor surselor regenerabile (până la 21 mai 2025)
și desemnarea (până la 21 februarie 2026) a unor zone de accelerare pentru investițiile în energia regenerabilă.

Contextul din România
Odată cu adoptarea noii Legi a Energiei în 2023, România a simplificat procedurile de autorizare pentru proiectele de energie eoliană și solară. Uniunea Europeană a alocat României sprijin financiar nerambursabil pentru a contribui la punerea în aplicare a măsurilor cheie și investițiilor din REPowerEU. Prin Planului Național de Redresare și Reziliență a României (Componenta 16) se prevede crearea cadrului legal de utilizare a terenurilor neproductive/degradate aflate în proprietatea statului ca zone de accelerare a investițiilor din surse regenerabile, în scopul producerii de energie verde și realizarea registrului național unic al zonelor de accelerare. Cu toate acestea, Planul Național în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) revizuit prevede insuficiente măsuri pentru a atinge obiectivele asumate la nivel european.

Către un viitor sustenabil, în armonie cu natura și comunitățile locale
Progresul în sectorul energiei regenerabile și în procesul de decarbonizare a economiei nu ar trebui să se realizeze în detrimentul naturii și al comunităților locale. Este important să ne asigurăm că desemnarea zonelor de accelerare pentru energia regenerabilă se realizează fără a avea un impact negativ asupra biodiversității și a comunităților locale adiacente. În acest sens, este necesară facilitarea dialogului între mai multe părți interesate din rândul experților de mediu, de energie, de economie și planificare teritorială pe de-o parte, și al autorităților naționale pe de altă parte. Vom propune un set de principii și o metodologie pentru identificarea și desemnarea zonelor de accelerare a energiei regenerabile terestre din sursele solar și eolian pe care le vom testa în zone pilot în fiecare din cele 3 țări. Pe lângă partea tehnică, vom derula și activități de comunicare adresate atât comunității științifice și energetice, cât și publicului larg, astfel încât să contribuim la o mai bună înțelegere a subiectului energiei regenerabile și impactul acestora asupra mediului și activităților umane.


Proiectul a debutat deja cu două Mese Rotunde la care experți din domeniul energiei regenerabile, planificare teritorială, climă și protecția biodiversității au identificat o serie de provocări și riscuri privind dezvoltarea accelerată a energiei regenerabile în România. Toți participanții s-au arătat interesați de o planificare adecvată care să reducă decalajul între ambițiile legislative și punerea în practică a investițiilor în energia regenerabilă în zonele de
accelerare, pentru un viitor energetic durabil.

Pentru mai multe informații contactați:
Mihai Constantin (Energy Policy Group), Manager Proiect, mihai.constantin@epg-thinktank.org,+40721645267
Carmen Pădurean (WWF-România), Manager Proiect, cpadurean@wwf.ro, +40730098100

Comunicatul de presă poate fi accesat integral accesând linkul de mai jos.

Comunicat de Presă

Viitorul hidrogenului în România: mituri și realitate

Energy Policy Group
-
0
Viitorul hidrogenului în România: mituri și realitate

Hidrogenul regenerabil va avea un rol important în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) și obținerea neutralității climatice la nivelul Uniunii Europene până în anul 2050. Conform planului REPowerEU, UE își propune să producă pe teritoriul european o cantitate ambițioasă de 10 Mt/an de hidrogen și respectiv să importe alte 10 Mt/an până în anul 2030. Pentru a stimula investițiile în dezvoltarea proiectelor privind producția de hidrogen au fost stabilite obiective clare pentru consumul de combustibilii regenerabili de origine nebiologică (RFNBOs) în sectorul industriei și al transporturilor, prin intermediul Directivei privind sursele regenerabile de energie (RED) III. De asemenea, a fost propusă “Banca Europeană pentru Hidrogen” ca un mecanism de sprijin financiar în acest demers. Statele membre ale UE au alocat sume consistente de finanțare din fonduri publice pentru producția de hidrogen din surse regenerabile, care variază de la 0,39 miliarde €/GW în Spania la 1,43 miliarde €/GW în Olanda.

România și-a elaborat propriul document strategic, ca răspuns la Strategia UE privind hidrogenul. Proiectul Strategiei Naționale pentru Hidrogen, aflat în prezent în faza finală de adoptare, estimează un necesar de investiții în valoare de 4,8 miliarde € pentru a produce 152.900 de tone pe an de hidrogen din surse regenerabile până în anul 2030, din care 47,3% va fi utilizat în transporturi, 37,2% în activitatea industrială existentă și 15,5% în noi aplicații industriale, respectiv în siderurgie. Proiectul Strategiei Naționale a suferit diverse modificări pe parcursul procesului de consultare și propune, în prezent, o abordare aliniată obiectivelor de decarbonizare a economiei României, prin eliminarea utilizării hidrogenului pentru încălzire în sectorul rezidențial și în turbinele cu gaz natural cu ciclu combinat (CCGT). Cu toate acestea, discursul public este, în continuare, marcat de relatări eronate privind viitorul hidrogenului, în special în ceea ce privește așteptările îndoielnice privind înlocuirea gazelor naturale din majoritatea aplicațiilor actuale, pentru a menține astfel utilizarea combustibililor fosili în următoarele decenii. Raportul EPG are obiectivul de a răspunde, cu date și surse fundamentate, acestor zece “mituri” prezente la nivel național.

  1. Mituri privind producția de hidrogen

Susținătorii producției de hidrogen pe bază de combustibili fosili, respectiv cei care resping necesitatea de a renunța la combustibilii fosili, în special la gazele naturale, consideră costul ridicat al hidrogenului regenerabil drept principala provocare în dezvoltarea acestuia și pledează pentru utilizarea reformării cu abur a metanului, ca reprezentând o alternativă mult mai eficientă.


Mit: Producția de hidrogen din surse regenerabile va fi costisitoare. Deși hidrogenul din surse regenerabile are un cost mai ridicat decât alternativa pe bază de combustibili fosili, există premise promițătoare pentru reducerea costurilor per total, în anii următori, pe baza prognozelor privind reducerea semnificativă a costurilor de investiții în electrolizoare (de aproximativ 5 ori până în 2030, comparativ cu 2023) și a costului energiei din surse regenerabile, care a scăzut constant în ultimul deceniu, în special al energiei solare.

Mit: Hidrogenul produs din combustibili fosili (gri) este mai competitiv din punct de vedere al costurilor. Recenta criză energetică a demonstrat volatilitatea prețurilor gazelor naturale, care poate fi indusă de acțiuni geopolitice neprevăzute. Deși rezervele de gaze naturale neexploatate în prezent în România (Marea Neagră) creează așteptări privind scăderea prețului gazelor naturale în anii următori, nu există o prognoză clară/certă despre impactul asupra prețurilor de pe piața angro a gazelor naturale. În plus, utilizarea combustibililor fosili va deveni din ce în ce mai costisitoare, având în vedere creșterile preconizate ale prețului dioxidului de carbon (CO2), ca urmare a revizuirii EU-ETS. Astfel, producția actuală a hidrogenului pe bază de combustibili fosili va trebui eliminată treptat.

Mit: Hidrogenul albastru va fi o alternativă rentabilă la hidrogenul regenerabil. Unalt argument invocat în spațiul public este acela că hidrogenul albastru reprezintă un mix între avantajele potențiale ale unor costuri de producție relativ mai reduse (hidrogenul gri – mit contestat anterior) și reducerea amprentei de carbon, prin captarea, utilizarea și stocarea (CCUS) emisiilor de CO2. Cu toate acestea, emisiile de CO2 nu pot fi evitate în totalitate, întrucât ratele de captare estimate nu pot fi mai mari de 85-95%, în timp ce emisiile fugitive de metan se mențin. Prin urmare, prețul dioxidului de carbon ar afecta și această metodă de producție, în timp ce tehnologiile CCUS sunt costisitoare și cresc costurile operaționale. Mai mult, accesul la infrastructura de stocare a CO2 rămâne o barieră suplimentară pentru această cale de producție.

2. Mituri despre consumul de hidrogen

De asemenea, hidrogenul a fost prezentat ca  o alternativă la înlocuirea directă a gazului natural în mai multe aplicații, inclusiv în încălzirea locuințelor, în turbinele pe gaz cu ciclu combinat (CCGT) și în centralele de cogenerare (CHP). Această narativă este utilizată în spațiul public pentru a crea așteptări privind utilizarea infrastructurii existente a gazului natural și pentru a contracara criticile la adresa investițiilor în capacități noi de gaz natural și infrastructura asociată.

Mit: Hidrogenul va înlocui gazele naturale în încălzirea gospodăriilor individuale. PotrivitIRENA, o combinație de 80% gaz natural și 20% hidrogen ar putea duce la o creștere de peste o treime a prețului gazului natural rezultat și implicit a facturilor consumatorilor. Totodată, o astfel de abordare ar fi ineficientă, întrucât aproape jumătate din energia asociată acestui proces ar fi pierdută, respectiv pentru fiecare 1 MWh de energie regenerabilă, între 0,5 și 0,55 MWh din energie ar fi produsă, în final, sub formă de căldură. Alternativ, utilizarea directă a energiei regenerabile pentru încălzire prin intermediul pompelor de căldură este de 6 până la 9 ori mai eficientă decât utilizarea hidrogenului, întrucât pentru 1 MWh de electricitate produsă din surse regenerabile s-ar putea genera 3-4 MWh de căldură.

Mit: Hidrogenul este o soluție competitivă pentru decarbonizarea transportului de pasageri. Pe baza unei comparații între vehiculele electrice cu pile de combustie (FCEV) și vehiculele electrice cu baterii (BEV) din perspectiva costurilor, eficienței, autonomiei, timpului de realimentare/ reîncărcare, dezvoltarea infrastructurii și amprenta asupra mediului, este dificil de asumat o afirmație cu privire la soluția optimă pentru decarbonizarea transportului de pasageri.  Cu toate acestea, piața favorizează BEV-urile din considerente legate de cost, pe fondul îmbunătățirii constante a tehnologiei bateriilor, a dezvoltării economiilor de scară și de existența infrastructuri de încărcare (create prin sprijin din fonduri publice). Eficiența generală, mai mare în cazul BEV este, de asemenea, importantă – aproximativ 83% fiind eficiența de conversie, față de 30% în cazul FCEV. Prin urmare, costul energiei pe kilometru este de aproximativ 2,8 ori mai mic pentru BEV în comparație cu FCEV. Cu toate acestea, hidrogenul va juca în continuare un rol important în decarbonizarea transportului pe distanțe lungi, fie prin intermediul pilelor de combustie, fie prin intermediul combustibililor sintetici utilizați în aviație și în transportul maritim.

Mit: Hidrogenul va înlocui consumul actual de combustibili fosili în centralele electrice pe bază de gaz. Acest proces ar fi extrem de ineficient, estimat la 37%. Efectul acestei eficiențe scăzute și al costului mai ridicat al hidrogenului în comparație cu gazul natural conduce la concluzia că aceste centrale ar fi necompetitive economic. Considerentele legate de costuri pot conduce la situația în care aceste centrale vor funcționa pe termen lung pe bază de gaze naturale, ceea ce va determina o  presiune asupra facturilor consumatorilor și va avea riscul de a nu reduce emisiile de gaze cu efect de seră.

3. Mituri despre transportul pe bază de hidrogen

Potențiala utilizare a rețelelor existente de gaze naturale pentru transportul și distribuția hidrogenului și pentru procesul de amestec (blending) a căpătat, de asemenea, amploare pe plan intern, ca urmare a narativului privind utilizarea hidrogenului pentru încălzirea locuințelor.

Mit: Conductele de gaze naturale pot fi ușor recondiționate pentru utilizarea hidrogenului. Principalele provocări și incertitudini legate de transportul hidrogenului pur sau în amestec cu gazul natural în infrastructura existentă se bazează pe efectele negative asupra materialelor conductelor (deoarece hidrogenul crește în timp rata fisurilor în conductele de oțel) și pe consecințele asupra indicatorilor operaționali cauzate de densitatea energetică volumetrică mai redusă a hidrogenului în comparație cu cea a gazului natural. Pentru distanțe lungi, injectarea hidrogenului prin conducte devine nerentabilă, 50% din conținutul energetic fiind pierdut atunci când este transportat pe distanțe de 6.000 – 6.500 km. În cazul infrastructurii existente de gaz natural pot fi utilizate cantități reduse de hidrogen amestecat cu gaze naturale, fără ca acest proces să aibă un impact semnificativ, dar pe măsură ce ponderea hidrogenului crește, este posibil să apară probleme.

Mit: Hidrogenul poate fi amestecat cu gazele naturale în conductele existente. Deși există dovezi concrete privind fezabilitatea unei astfel de abordări (de exemplu, Winlaton, Marea Britanie, care utilizează un amestec de 80% gaz natural și 20% hidrogen sau testul proiectului pilot la nivelnațional 20HyGrid realizat de Delgaz în Dârlos), impactul privind reducerea emisiilor de CO2 ar fi minimal. Peste acest prag (20%), ar fi necesare modificări semnificative pentru diverse componente, întrucât concentrația maximă de hidrogen în conductele de gaze natural este afectată în mod semnificativ de fluctuațiile de presiune, de structura și de defectele existente. O provocare majoră la nivelul UE ar fi, de asemenea, varietatea ratelor de amestec de hidrogen permise, care ar putea constitui o barieră din perspectiva comercializării acestuia.

Mit: Hidrogenul poate fi transportat cu ușurință pe distanțe mari. Potențialele opțiuni de transport al hidrogenului prezintă provocări majore. Pentru distanțe mai mici de 1,500 km, transportul hidrogenului prin conducte de gaz natural este, în general, opțiunea cea mai puțin costisitoare, dar aceasta necesită fie reutilizarea infrastructurii existente, fie investiții noi pentru conectarea surselor de producție la punctele de cerere. Pentru distanțe mai mari, transportul sub formă de amoniac sau de purtători de hidrogen lichid – organic (LOHC) ar putea fi o opțiune relativ rentabilă, dar conversiile vin cu pierderi semnificative de eficiență. Transportul de hidrogen ar putea fi realizat în mod similar cu cel al gazului natural lichefiat (GNL), necesitând lichefierea hidrogenului prin răcirea acestuia la -253°C, proces energointensiv, echivalent cu 25%-35% din conținutul energetic al hidrogenului transportat. Transportul de energie electrică poate fi, în anumite circumstanțe, preferabil conductelor sau transportului maritim. Cablurile de curent continuu de înaltă tensiune și de ultratensiune pe distanțe lungi, care transportă energia sub formă de electroni și generează hidrogen la nivel local prin electroliza apei, reprezintă o alternativă promițătoare. Cu toate acestea, există, de asemenea, provocări asociate cu extinderea rețelei electrice existente.

Mit: Înlocuirea gazului cu hidrogen elimină emisiile fugitive (mid-stream/pe parcursul procesului). Emisiile fugitive ale hidrogenului și efectul lor asupra mediului trebuie luate în considerare atunci când este evaluată utilizarea acestuia. Potrivit Atmospheric Chemistry and Physics, hidrogenul are un potențial de încălzire indirectă pe unitate de masă de aproximativ 200 de ori mai mare decât cel al CO2.

Hidrogenul va fi utilizat, cel mai probabil, într-un număr limitat de aplicații cu valoare adăugată ridicată, respectiv în sectoare unde alternativele tehnologice de decarbonizare sunt reduse. România ar putea beneficia de oportunitățile oferite de economia hidrogenului regenerabil prin adoptarea unei abordări pragmatice privind utilizarea optimă a acestuia, respectiv prin:

  1. Fundamentarea viziunii strategice naționale și a legislației specifice pe baza unei analize obiective cu date științifice, referitoare la oportunitățile și riscurile asociate;
  2. Alinierea documentelor strategice naționale și a legislației în ceea ce privește obiectivele de decarbonizare și perspectivele privind hidrogenul; 
  3. Dezvoltarea și cartografierea oportunităților de finanțare specifice pentru hidrogenul regenerabil la nivel național;
  4. Formarea resursei umane necesară;
  5. Adoptarea unei abordări strategice privind importurile și exporturile de hidrogen;
  6. Înțelegerea rolului important al stocării hidrogenului;
  7. Atragerea de investitori în producția de echipamente pentru dezvoltarea economiei hidrogenului.
Full Report (ENG)

The future of hydrogen in Romania: dispelling myth from reality

Energy Policy Group
-
0
The future of hydrogen in Romania: dispelling myth from reality

Clean hydrogen plays an important role in the European Union’s (EU) efforts of reducing greenhouse gas (GHG) and becoming climate neutral by 2050. According to the REPowerEU plan, the EU aims to produce a highly ambitious 10 Mt/year of hydrogen domestically and to import another 10 Mt/year by 2030. To stimulate investments in hydrogen, clear targets for RFNBOs in industry and transport sectors were set through the Renewable Energy Directive (RED) III. Also, the European Hydrogen ‘Bank’ was introduced as an EU-wide facility for supporting projects. EU member states have committed consistent amounts of public funding for renewable hydrogen production, ranging from 0.39 billion €/GW in Spain to 1.43 billion €/GW in the Netherlands.

In response to the EU Hydrogen Strategy, Romania drafted its own strategic document. The draft National Hydrogen Strategy, currently in final adoption stages, estimates a need for investments worth €4.8 billion to produce 152,900 tonnes per year of renewable hydrogen by 2030. 47.3% of this hydrogen is envisioned to be used in transport, 37.2% in existing industrial activity, and 15.5% in new industrial applications, namely steelmaking. The draft strategic document suffered various changes during the consultation process, currently proposing an approach that is better aligned with the objectives of decarbonising Romania’s economy, by steering clear of proposing support for the use of hydrogen for heating in the residential sector and in combined-cycle gas turbines (CCGTs). Nonetheless, the public discourse is still flooded with faulty narratives on the future of hydrogen, especially on the doubtful expectation that hydrogen can either replace the use of natural gas in most current uses and it can therefore provide a lifeline for the continued use of fossil fuels throughout the following decades. To counter such narratives, this paper dispels a set of ten myths that are still pervasive in national discussions on hydrogen.

Myths about hydrogen production

Proponents of the continued fossil fuel-based production of hydrogen or those trying to dismiss the need to wean off fossil fuels, especially natural gas, invoke the potentially high cost of renewable hydrogen as the main challenge, seeing steam methane reforming as a cost-efficient alternative.


Myth: Renewable hydrogen production will be expensive. Although renewable hydrogen comes at a premium cost compared to fossil-based alternatives, there are more promising premises for cost reduction overtime based on expected strong reduction of investment costs in electrolysers (around 4 times until 2030 compared to 2023) and lower fuel costs, as the cost of renewable energy has been constantly decreasing over the past decade, especially for PVs.

Myth: Hydrogen produced from fossil fuels is more cost-competitive. The recent energy crisis demonstrated the volatility in the natural gas prices that can be induced by sudden, unforeseen geopolitical actions. Romania’s currently unexploited natural gas reserves (in the Black Sea) have generated expectations of decreasing natural gas prices in the future, but there is limited evidence that this new natural gas production would bring significant reductions in wholesale gas prices. Moreover, the utilisation of fossil fuels will become increasingly costly given the expected increases in CO2 price as a result of the EU-ETS revision. Current fossil-based production will need to be gradually phased out.

Myth: Blue hydrogen will be a cost-effective alternative to renewable hydrogen. Another common narrative is that blue hydrogen combines the potential advantages of relatively lower production costs (grey hydrogen – myth dispelled above) with a reduced carbon footprint, by capturing the CO2 emissions. Nonetheless, CO2 emissions cannot be fully avoided, with expected capture rates not going higher than 85-95%, while fugitive methane emissions would remain. The carbon price would therefore also affect this production method, while CCUS technologies are costly and increase operational costs. Access to CO2 storage infrastructure remains and additional barrier for this production route.

Myths about hydrogen consumption

Hydrogen has also been touted as an alternative to directly replace natural gas in multiple applications, including home heating, combined cycle gas turbines (CCGTs) and combined heat and power (CHP) plants. This narrative is used to create expectations on the continued use of the existing fossil infrastructure and to counter criticisms against new investments in gas-based infrastructure and capacities based on their inability to recover investment costs.

Myth: Hydrogen will replace natural gas in the heating of individual households. According to IRENA, a mix of 80% gas and 20% hydrogen could result in an increase by a third in consumers’ bills in 2030. Such a replacement would also be inefficient, almost half of energy within this process would lost, as for every 1 MWh of renewable energy, between 0.5 and 0.55 MWh of energy would be produced as heat. Alternatively, the direct use of renewable energy for heating through heat pumps is 6 to 9 times more efficient than using hydrogen for heating, as 1 MWh of electricity produced from renewable sources would generate 3-4 MWh of heat.

Myth: Hydrogen is a competitive solution for decarbonising passenger transport. Based on a comparison between fuel cell electric vehicles (FCEVs) and battery electric vehicles (BEVs) in terms of cost, overall efficiency, range, time of refuelling/recharge, infrastructure development and environmental footprint, it is difficult to make a definitive statements of the advantages on one over another. Still, the market favours BEVs for cost considerations resulting from constant improvements in battery technology, economies of scale created, and more developed charging infrastructure (build through public support). The higher overall efficiency of BEVs is also important – around 83% conversion efficiency compared to 30% in FCEVs. Therefore, the cost of energy per km is around 2.8 times lower for a BEV compared to a FCEV. Nonetheless, hydrogen will still play an important role in decarbonising long-haul transport, either through fuel cells, or as part of synthetic fuels used in aviation and maritime transport.

Myth: Hydrogen will replace current fossil fuel consumption in gas-fired power plants. The overall process would be highly inefficient, estimated at 37%. The combined effect of this lower overall efficiency and higher cost of hydrogen compared to natural gas would make such power plants highly uneconomical. These cost considerations raise  the risk of continuing to operate on natural gas in the long run with additional pressure on consumers’ bills and detrimental effects on emissions.

Myths about hydrogen transport

The potential repurposing of gas grids for hydrogen transport and distribution and the blending process has also gained some traction domestically following the narratives on hydrogen use in household heating.

Myth: Natural gas pipelines can be easily repurposed for hydrogen. The main challenges and uncertainties of transporting hydrogen pure or blended with natural gas in the existing infrastructure are based on the negative effects on pipeline materials (as hydrogen increases the fatigue cracks rates in steel pipelines over time) and the consequences on operational indicators caused by the lower volumetric energy density of hydrogen compared to natural gas. For long distances, pumping hydrogen through pipelines becomes uneconomical with 50% of energy content being lost when pumped over 6,000 – 6,500 km. In the case of existing gas turbines, small amounts of hydrogen blended with natural gas can be used as fuel, without significant impact, but as the share of hydrogen increases problems are likely to appear.

Myth: Hydrogen can be immediately blended with natural gas in existing pipelines. Although thereis real-world evidence on the feasibility of such approach (e.g. Winlaton, UK using a blend of 80% natural gas and 20% hydrogen or the national 20HyGrid test performed by Delgaz in Darlos), the climate impact of such blending would be minimal. Above this threshold (20%), significant changes would be needed for various components – the maximum concentration of hydrogen in natural gas pipelines is significantly affected by pressure fluctuations, structure and existing defects. A major challenge at EU level would also be the wide variety of permissible hydrogen blending rates, which could constitute a barrier to trade.

Myth: Hydrogen can easily be transported over long distances. There are significant challenges associated with all potential hydrogen transport options. For distances lower than 1,500 km, the transmission of hydrogen as a gas by pipeline is generally the cheapest option, but this requires either the repurposing of existing infrastructure or new investments to connect sources of production to points of demand. For longer distances, transmission as ammonia or liquid organic hydrogen carriers (LOHC) might be a comparatively cost-effective option. but conversions come  with significant efficiency losses. Shipping hydrogen could be done similarly with liquefied natural gas (LNG), requiring the liquefaction of hydrogen by cooling it to -253°C, but this is an energy-intensive process equivalent to between 25% and 35% of the energy content of the hydrogen transported. Transportation of electricity may, in some circumstances, be preferable to pipelines or shipping. Long distance ultra and high voltage DC cables, transporting energy in the form of electrons and generating hydrogen locally by water electrolysis represents a promising alternative. However, there are also challenges associated with expanding the existing power grid.

Myth: Replacing gas with hydrogen eliminates mid-stream emissions. Fugitive hydrogen emissions and their potentially detrimental effect on the climate should also be considered when assessing the usage of this energy carrier. Hydrogen’s indirect warming potency per unit mass is round 200 times higher than that of CO2 according to the Atmospheric Chemistry and Physics.

Hydrogen will be an energy carrier most likely used in a limited set of high-value applications where few technological alternatives exist. Romania could benefit from the opportunities of the clean hydrogen economy by adopting a pragmatic approach on the optimal use of hydrogen. This could be done by:

  1. Grounding the national strategic vision and specific legislation in objective, science-based analysis about the associated opportunities and risks;
  2. Aligning strategic national documents and legislation in terms of decarbonisation targets and hydrogen perspectives;  
  3. Developing and mapping targeted funding opportunities for renewable hydrogen at national level;
  4. Training the necessary human resources;
  5. Adopting a strategic approach on imports and exports of hydrogen;
  6. Understanding the important role of hydrogen storage;
  7. Attracting investors in the manufacturing of hydrogen-related equipment.

alina chirita team epg
Alina Arsani, EPG Head of Energy Systems

Alina Arsani is leading the Energy Systems Programme of EPG. She has experience in (macro) economic analysis and public affairs, being specialised in public policies assessment.

She is a PhD candidate at the Bucharest University of Economic Studies, where she taught microeconomics and macroeconomics courses for undergraduate students.

Before joining EPG, Alina worked for the Department for Foreign Investments and Trade within the Romanian Government, as well as a public affairs expert for one of the largest utility companies in Romania and as a manager for PwC Romania.

Contact: alina.arsani@epg-thinktank.org

Rezultatele modelului Annual Decarbonisation Perspective privind o traiectorie spre atingerea țintelor de emisii din PNIESC și STL pentru România

Energy Policy Group
-
0
Rezultatele modelului Annual Decarbonisation Perspective privind o traiectorie spre atingerea țintelor de emisii din PNIESC și STL pentru România

Revizuirea Planului Național Integrat privind Energia și Schimbările Climatice (PNIESC) reprezintă o oportunitate de a explora opțiunile României pentru reducerea cu 99% a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) până în 2050 și cu 78% până în 2030, ținte stabilite în Strategia pe Termen Lung (STL) și incluse în forma draft a PNIESC. Acest policy brief prezintă rezultatele unui exercițiu de modelare, folosind modelul Annual Decarbonisation Perspective (ADP) dezvoltat de Evolved Energy Research în cadrul inițiativei Carbon-Free Europe.

ADP modelează traiectoriile sistemului energetic european pentru a atinge net zero emisii de GES în 2050, sub diferite scenarii. Modelul folosește date și asumpții referitoare la economia și sistemul energetic al României și optimizează traiectoria de reducere a emisiilor asumat în STL și PNIESC bazat pe opțiunile tehnologice cele mai eficiente din punct de vedere al costurilor asociate.

luciana miu - epg
Luciana Miu, EPG Head of Clean Economy

Luciana Miu is the Head of Clean Economy at Energy Policy Group. She holds a Master’s degree in Sustainable Energy Systems from the University of Edinburgh and a PhD in Energy Efficiency of Residential Buildings from the Imperial College London. Before joining EPG, Luciana worked for the UK Parliament and for the British Government’s Department of Business, Energy and Industrial Strategy (BEIS), as well as a consultant for Climate-KIC and London City Hall.

She is passionate about volunteer work, being one of the founding members of European Youth Energy Network and a professional speaker for conferences dedicated to the role of youth in energy transition.

Contact: luciana.miu@epg-thinktank.org

[CLOSED] EPG is looking for experts to perform an evaluation of the potential market for a large-scale liquid hydrogen refuelling station (LS-LHRS)

Energy Policy Group
-
0
CLOSED CALL

Organisation

Energy Policy Group Association (EPG) is a Romanian NGO, independent think-tank, specializing in energy and climate policy, market analytics and energy strategy, grounded in February 2014.

EPG is a research partner in the implementation consortium of the DelHyVEHR project (https://www.linkedin.com/company/delhyvehr/), an R&D project funded under the Horizon Europe framework. The project runs between January 1st, 2024 – December 31st, 2026 and its scope is the development (design, manufacturing, integration and assembly, prototype testing) of a large-scale liquid hydrogen refuelling station (LS-LHRS) to be used in a variety of applications, with a focus on heavy duty transport – aviation, maritime and railroad.

In the context of the DelHyVEHR project, EPG needs to perform an evaluation of the potential market for the LS-LHRS, between 2025 and 2050. As EPG does not have the tools to perform this market evaluation in house, the activity needs to be externalised.

Purpose and objectives

The purpose of the work to be undertaken under this SoW is the identification of the potential market size and market niches for the commercialisation of the product to be developed in the DelHyVEHR project, namely the large-scale liquid hydrogen refuelling station (LS-LHRS).

The main objectives of the analysis:

  • Objective 1: Analyse the liquid hydrogen market (LH market), 2024 – 2050 timeframe
  • Objective 2: Analyse the LS-LHRS market (main scope of the analysis), 2024 – 2050 timeframe

For each of the two objectives/ LH & LS-LHRS markets, perform the following:

  • assess current (2024) and potential (2025 to 2050) market developments. For the LS-LHRS market study, the specifications of the station will be provided by EPG.
  • identify relevant industries for the 2025 – 2050 timeframe:
  • for the LH market: identify relevant industries that will use liquid hydrogen and quantify the demand, the supply and map key players in the value chain
  • for the LS-LHRS market: identify industries in which such a station would be a good fit and quantify the need for LS-LHRS
  • assess the market share per industry, per country (within EU-27) and per region, globally, between 2025 and 2050

In order to meet the two objectives, respectively market developments until 2050 a market forecast is required. Three forecasting scenarios will be considered, as a function of various criteria/indicators: (i) baseline, (ii) pessimistic and (iii) optimistic. The contractor shall select the criteria/indicators best suited for the forecasting. As a suggestion, liquid hydrogen price can be one such criterion. The contractor shall design the forecasting/market prediction methodology in line with its internal set of tools and procedures. The market forecast exercise shall be characterised by the implementation of a set of sensitivities, revealing the influence of the main assumptions on the final outcome of the analysis.

Deliverables

  • one set of partial (draft) results, in the form of .pptx slides – by September 2024
  • one set of final results, in the form of .pptx slides – by November 2024
  • the final report containing the results and a description of methodology – by January 2025

More details on the deliverables are provided below.

Timeline

June 2024 (start of activity) – January 2025 (final report). A more detailed timeline is provided below.

Estimated value, payment terms and schedule

The total price of the activity shall not exceed EUR 55,000, all taxes included. A price lower than this shall be considered as an increased likelihood of obtaining the contract.

The payment shall be made by EPG by bank transfer, in Euro, directly in the account of the contractor, following the closure of the project. The contractor will issue an invoice, representing the legal basis of the payment.

The closure of the project will be decided by EPG following the evaluation of the final report against the acceptance criteria, as described in this document. The acceptance of the results and the closure of the project will be notified to the contractor by email, no later than 7 calendar days following the submission of the final report by the contractor (also by e-mail).

If needed, a provision can be made for the payment of the work in two tranches, as follows: a first tranche (no more than EUR 10,000), following the submission, by the contractor, of the preliminary results and second tranche, representing the payment difference, after the submission of the final report and acceptance of the results. In both cases, the payment shall be made by bank transfer, on the basis of an invoice issued by the contractor.

How to apply

The proposals shall be submitted by e-mail, to radu.cirligeanu@epg-thinktank.org, between March 25th – April 30th, 2024. Following the submission, the applicant will receive a confirmation e-mail, acknowledging that the proposal has been well received and that it will be subjected to evaluation. Only the selected applicant will be contacted following the proposal evaluation period.

There is no proposal template. The applicant has the freedom to include in the proposal the information considered relevant for the application, in the format of choice.

Download more details

Poate PNIESC-ul să ghideze cu succes economia românească spre decarbonizare? 

Energy Policy Group
-
0
Poate PNIESC-ul să ghideze cu succes economia românească spre decarbonizare? 

Obsevații asupra formei actuale a Planului Național pentru Energie și Schimbări Climatice 

Până la 30 iunie 2024, fiecare stat membru al UE are obligația de a transmite Comisiei Europene propunerile de revizuire ale Planurilor Naționale Integrate pentru Energie și Schimbări Climatice (PNIESC), conform Regulamentului (UE) 2018/1999. PNIESC este documentul-cadru prin care statele își asumă o serie de obiective, politici și măsuri ce vizează procesul de decarbonizare și implicit contribuția la atingerea  obiectivelor asumate la nivel european până în anul 2030 cu perspectiva de  a obține  neutralitatea climatică până în anul 2050.  

România a transmis, în octombrie 2023, Comisiei Europene, cu o întârziere de patru luni, o primă formă revizuită a PNIESC.

Ulterior primirii observațiilor din partea Comisiei, Ministerul Energiei a supus documentul consultării publice până la data 15 martie 2024, proces în care experții EPG au enunțat și transmis Ministerului o analiză asupra formei actuale a documentului.  

Varianta supusă procesului de consultare publică a Planului Național Integrat pentru Energie și Schimbări Climatice este un document complex care necesită, însă, o serie de ajustări întrucât nu este aliniat cu obiectivele europene. Ținta pentru energie regenerabilă (36,2%) este sub cea recomandată de Comisia Europeană României, respectiv 41%. De asemenea, ținta privind reducerea consumului final de energie nu este aliniată cu Directiva de Eficientă Energetică de (-11,7%) la nivelul UE. Nu în ultimul rând, nu sunt cuantificate țintele stabilite prin Regulamentul privind Partajarea Emisiilor ESR de (-12,7%). În lipsa acestor date, pe baza traiectoriilor emisiilor din transporturi și clădiri, se poate concluziona că România nu va atinge ținta.  

În același timp, experții EPG au constatat că lipsesc din document informații referitoare la modul în care anumite ramuri ale sectorului industrial și cel de transporturi se conformează cu obligațiile de utilizarea de RFNBOs. Aceste aspecte ar trebui clarificate în vederea alinierii PNIESC cu legislația națională asumată și documentele strategice relevante, precum Strategia Națională pentru Hidrogen.  

Citate

Alexandru Ciocan – EPG Senior Researcher:

“România trebuie să renunțe la atitudinea conservatoare privind utilizarea tehnologiilor convenționale, întrucât traversăm o perioadă de tranziție energetică în care inovația are o dinamică dificil de anticipat, iar tehnologiile curate/verzi iau amploare în decarbonizarea economiilor. 

În detrimentul utilizării la scară largă a SRE și a stocării, obiective urmărite la nivelul UE, autoritățile din Romania, prin intermediul revizuirii PNIESC, intenționează să sprijine instalarea de centrale pe gaz natural care să utilizeze ulterior (începând cu 2036) hidrogen regenerabil. Această politică publică ar trebui să aibă o abordare mai extinsă, respectiv să includă aspecte strategice precum proveniența hidrogenul regenerabil necesar (fie producție la nivel național, fie importuri), o traiectorie a infrastructurii de transport și după caz de stocare a acestuia. Nu în ultimul rând, este necesar să conștientizăm că business planul unei centrale pe hidrogen este cu totul diferit de cel al uneia pe gaz natural și cu atât mai mult al uneia pe cărbune. O analiză cost beneficiu detaliată în cazul CCGT-urilor este esențială întrucât aceste tehnologii se pot dovedi într-un timp foarte scurt necompetitive, ajungând să opereze la un factor de capacitate destul de scăzut.  

Într-adevăr, România are resurse importante de gaz natural pe care urmează să le exploateze, valorificarea acestora trebuie să contribuie la dezvoltarea economiei naționale și creșterea competitivității în cadrul procesului de decarbonizare. Nu putem însă omite faptul că politicile europene urmăresc eliminarea gazului natural. Decidenții de politici publice din România ar trebui să analizeze cu atenție rolul gazului natural la nivel național din punct de vedere al costurilor de producție (creșterea taxării prin impactul EU-ETS) și implicit impactul asupra prețurilor la consumatorii finali în raport cu accelerarea utilizării tehnologiilor curate (utilizarea SRE, a sistemelor de stocarea, electrificarea unor sectoare industriale sau după caz utilizarea hidrogenului în acele sectoare considerate hard-to-abate).  

Pe de altă parte, din propunerea de PNIESC lipsesc o serie de aspectele ce vizează utilizarea hidrogenului regenerabil în anumite ramuri industriale în vederea decarbonizări, cum ar fi producția de fertilizanți și siderurgie. Este esențial să fie promovate politici și măsuri care să sprijine aceste sectoare în a atinge obiectivele promovate la nivelul instituțiilor europene.”

Luciana Miu – EPG Head of Clean Economy:

“Strategiile climatice ale României, inclusiv PNIESC, trebuie să abordeze cu seriozitate sectoarele energointensive: industria, clădirile și transportul. Parcursul acestor sectoare va fi esențial pentru atingerea țintei de reducere a emisiilor cu 78% până în 2030 propus în PNIESC. Reducerea consumului de energie fosilă și de resurse cu impact ridicat asupra mediului al acestor sectoare trebuie să fie o prioritate pentru PNIESC și măsurile vizate. 

Industria grea, responsabilă pentru o treime din emisiile de CO2 la nivel național și un important motor economic în România, va urma o traiectorie complexă pentru reducerea emisiilor și reținerea competitivității într-o lume cu emisii scăzute de carbon. Decarbonizarea producției de oțel primar, de ciment, și de produse chimice este vizată superficial în PNIESC și demonstrează o conștientizare redusă a magnitudinii transformării industriale necesare pentru a atinge țintele climatice ale României. Ca orice strategie climatică sau industrială națională, PNIESC trebuie să descrie mult mai în detaliu măsurile complexe necesare decarbonizării industriale, să prezinte estimări mai realiste pentru resursele necesare (de exemplu, electricitate regenerabilă, hidrogen verde și fier vechi) și să propună măsuri concrete de finanțare, de lansare a pieței, și de dezvoltare a infrastructurii de transport și stocare de electricitate, hidrogen, și CO2. 

Sectorul clădirilor va trebui să țintească spre o rată accelerată de eficientizare energetică și de înlocuire a combustibililor fosili folosiți în încălzire, fiind un motor important al decarbonizării economiei naționale. În acest scop, se observă că în PNIESC lipsesc estimări realiste al ratei necesare de renovare a clădirilor și de penetrare a pompelor de căldură alimentate de energie regenerabilă. Mai mult, în PNIESC ar trebui indicat un plan clar pentru trecerea sectorului de încălzire și răcire la surse regenerabile de energie, în condițiile în care la nivel de UAT-uri asigurarea furnizării de energie termică în sistemele centralizate este vizată spre a fi realizată, în continuare, prin intermediul unor centrale/motoare pe gaz natural „hydrogen-ready”. Nu este indicată însă sursa consumului viitor de hidrogen în aceste centrale. Nu în ultimul rând, sunt necesare mai multe detalii privind decarbonizarea sectorului transporturilor, inclusiv o aliniere a asumpțiilor referitoare la utilizarea combustibililor alternativi în sector cu proiecțiile din Strategia Națională pe Hidrogen.”

Contact people:

[CLOSED] Energy Policy Group is looking for experts on spatial planning for renewable energy sources and land hierarchy conflict

Energy Policy Group
-
0
CLOSED CALL

Context

The RENewLand project, funded by the European Climate Initiative (EUKI), is implemented by Energy Policy Group (EPG) together with WWF Bulgaria, WWF-World Wide Fund for Nature Hungary (WWF Hungary), WWF Romania and Centre for Energy Research. Its main objectives include enabling a multi-actor and multi-sector approach in the process of designating national acceleration areas for solar and onshore wind energy and demonstrating science-based methodologies for the integrated spatial planning of these areas in three pilot regions in Romania, Bulgaria and Hungary.

 Description of the assignment

Energy Policy Group is looking for experts with technical expertise on spatial planning for renewable energy sources and land hierarchy conflict, to elaborate an analysis on best practices and offer support for an experience exchange webinar.

The scope of work includes the elaboration of an analysis on good practices from 3 European countries on practices regarding integrated spatial planning for terrestrial renewable energy. This analysis will be presented in a written report that will explain how spatial planning for RE deployment is implemented in practice in the selected countries and what are the existing methodologies used for the identification of spatial constraints (e.g. land use categories) and for developing social criteria.

After the elaboration of the report, a regional experience exchange webinar with relevant stakeholders (including authorities) will be organized to present the results of the analysis and discuss the case studies selected. The contracted experts are expected to contribute with materials and presentations for this webinar.

 Scope of work:

1. Write a minimum 25 pages report on good practice approaches in 3 countries selected according to the criteria elaborated by the beneficiary (Energy Policy Group).The report will be elaborated under the supervision of Energy Policy Group.

The following criteria will be taken into consideration for preparing the report:

  • Implementation of the provisions of the Renewable Energy Directive 2018/2001/EU regarding the EU permitting rules, as well as other permitting rules under the Commission Proposal 2022/0160 (RED IV);
  • The selected countries for analysis should have already designated the areas for accelerating renewable energy deployments or are in the last stages of the process;
  • The level of participation of citizens and civil society in the decision-making process for the permitting rules in the selected countries;
  • Occurrence of conflicts at the development of RES infrastructure due to weak safeguards for biodiversity (exclusion criterion of such countries);
  • The selected countries have mapped the areas with highest RES potential (separately for onshore wind and solar energy) and have later applied the environmental and biological constraints have identified the low-conflict areas;
  • The selected EU countries have witnessed a rapid growth of RES capacities (solar and onshore wind) over the past 10 years.
  • One of the selected EU countries has structural similarities with CEE countries (high share of fossil fuels in the energy mix etc.).

2. Support Energy Policy Group with materials and a PowerPoint presentation on the regional experience exchange webinar organized within the project:

  • Prepare and deliver a presentation with the findings from the report on good practice approaches.
  • Participate actively (with questions and answers) at the debates during the webinar.

Calendar:

8th of April 2024Start of work
15th of May 2024First draft of the analysis
31st of May 2024Feedback from the beneficiary
15th of June  2024Final report 
25th of June2024Regional experience exchange webinar

Selected experts will receive detailed templates for all required written outputs, as well as guidance for conducting all required activities. Draft written outputs and the design of activities will be reviewed internally by Energy Policy Group and the experts will be expected to take this feedback into consideration and make the necessary adjustments. The experts will actively participate in associated webinars and events organized for the project.

We are open to applications from individual people, groups of people as well as institutions – for collective applications, the overall experience in the CVs sent will be assessed. Please ensure that you include all experts who will be contributing to this task.

Indicative timeline of the assignment

8th April 2024- 31st June 2024

Please note that the indicated period includes the finalization of all above activities, including any relevant feedback rounds with Energy Policy Group.

Indicative budget for the assignment

Based on the workload and depending on expert’s experience, the maximum budget for the contract is EUR 20,000 (gross, including all applicable taxes and contributions).

Expert selection process

Please send your CV and price offer, as well as brief note outlining your suitability for the role and a workplan for the deliverables, no later than April 5th to alina.arsani@epg-thinktank.org/ mihai.constantin@epg-thinktank.org.

Applications will be assessed on a rolling basis. Applicants may be asked to participate in a call to further discuss the assignment and suitability for the role. Upon selection of the expert, Energy Policy Group will send any relevant templates and instructions for delivery of the above tasks.

The final selection of experts will be made according to the following criteria:

  • 40% – proposed price;
  • 50% – experience on integrated spatial planning of renewable energy or comparable experience;
  • 10% – experience on designing and organising online events, especially on the topic of integrated spatial planning of renewable energy.

Download PDF

Can the Net Zero Industry Act boost Romania’s cleantech sectors?

Energy Policy Group
-
0
Can the Net Zero Industry Act boost Romania’s cleantech sectors?

The Net Zero Industry Act (NZIA) agreement between the Council and the European Parliament establishes a framework of measures for strengthening Europe’s net zero technologies and manufacturing ecosystem. The regulation aims to boost domestic production of clean technologies so that EU member states may develop a more even, competitive and green industrial sector fit for a carbon-free world. 

Still, Europe’s response to the US Inflation Reduction Act, agreed upon last month, both delivers and underdelivers, according to EPG’s experts.

While the new provision to speed-up permitting for production sites for clean technologies and the introduction of net zero acceleration valleys will for sure be beneficial to enabling cleantech manufacturing in the EU, many implementation details are left for the member-states to figure out on their own. 

Quotes

Luciana Miu – EPG Head of Clean Economy, on NZIA’s meaning for Romania:

“The European Parliament and Council have reached an agreement on the NZIA, a key policy underpinning the EU’s transition to net zero. Its effect on Member States will no doubt be profound: if appropriately implemented, the Act will enable a new paradigm of green growth and industrial transformation in the global race to scale up net zero technologies. 

For Romania, opportunities abound to become a low-carbon hub for Central and Eastern Europe. The NZIA’s obligations on speeding up permitting can help remove longstanding administrative barriers for Romania’s development of clean energy projects, while non-price resilience criteria can trickle down to enable nearshoring and local economic development. Through its obligation to develop geological CO2 storage, the NZIA will also launch carbon capture and storage in Romania, crucial to decarbonising the cement industry and enabling future negative emissions. 

The NZIA is not without its flaws. Its relatively vague definitions of net zero technologies can lead to superficial application, without due consideration of actual life-cycle climate and economic impact. Romania must ensure that implementation of the NZIA follows a clear strategy for smart, sustainable growth and transformation in line with nationally adopted climate targets.”

Contact Person

1...121314...42Page 13 of 42

Contact

Email: office@epg-thinktank.org
Address: Icoanei, 93, 020454, Bucharest, Romania

Copyright © 2022 EPG.
All Rights Reserved