Prezentul raport analizează stadiul actual și potențialul viitor al energiei geotermale în România, într-un context mai extins al decarbonizării. În Uniunea Europeană, geotermalul capătă o relevanță strategică datorită capacității sale de a furniza energie termică și electrică curată și constantă. Cu toate acestea, în pofida impulsului politic generat de inițiative precum REPowerEU și de așteptata Strategie și Plan de Acțiune European pentru Energie Geotermală, implementarea rămâne limitată de costurile inițiale ridicate, complexitatea cadrului de reglementare și insuficiența datelor privind resursele din subteran.
România dispune de resurse geotermale importante, în special în regiunea de vest a țării. Cu toate acestea, sectorul rămâne slab dezvoltat, având doar o pondere marginală în mixul energetic și fiind utilizat în principal pentru termoficare stațiuni balneare, și, mai recent, în proiecte care vizează încălzirea clădirilor publice din zone cu potențial geotermal bine cunoscut. Proiectele existente de termoficare, precum cele din Oradea și Beiuș, demonstrează avantaje economice, inclusiv costuri mai reduse pentru producția de căldură și emisii mai scăzute de gaze cu efect de seră. Dar absența unui cadru de politici coerent, procesele fragmentate de autorizare și datele geologice învechite continuă să împiedice dezvoltarea la scară largă.
Progresele tehnologice, în special în domeniul sistemelor geotermale de nouă generație, precum Enhanced Geothermal Systems (EGS) și Advanced Geothermal Systems (AGS), oferă posibilitatea de a depăși constrângerile geografice ale proiectelor geotermale. Cercetarea în aceste domenii este în desfășurare în multe state, iar noile tehnologii sunt testate în condiții de temperatură tot mai ridicate. Aceste inovații extind semnificativ baza potențială de resurse și ar putea permite inclusiv producerea de energie electrică din surse geotermale. Sectorul de petrol și gaze reprezintă un facilitator important, prin expertiza transferabilă, infrastructura existentă și accesul la finanțare. Reutilizarea sondelor abandonate ar putea reduce costurile de foraj cu până la 50%, îmbunătățind viabilitatea economică a proiectelor.
Raportul identifică principalele bariere structurale pentru dezvoltarea sectorului, inclusiv riscul ridicat asociat explorării, accesul limitat la finanțare, lipsa mecanismelor de reducere a riscurilor și nealinierea cadrului de reglementare la specificul energiei geotermale. Consultările cu actorii din sector confirmă că fragmentarea administrativă, regimurile neclare de licențiere și structurile de stimulare insuficiente reprezintă principalele obstacole întâmpinate de dezvoltatori.
Pentru valorificarea potențialului geotermal, raportul propune un set de politici publice: simplificarea procedurilor de autorizare, îmbunătățirea accesului la datele de subsol și a calității acestora, alinierea sistemului de impozitare la energia produsă și nu la volumele extrase și introducerea unor instrumente financiare dedicate, precum mecanismele de asigurare pentru foraj. Recomandările vizează și integrarea tehnologiilor geotermale de nouă generație în cadrul legislativ, valorificarea activelor din sectorul de petrol și gaze și dezvoltarea competențelor profesionale necesare sectorului. Energia geotermală reprezintă o șansă pentru România de a-și consolida securitatea energetică, a decarboniza producția de energie și diversifica mixul energetic. Valorificarea sa necesită politici coordonate, ajustarea cadrului de reglementare și investiții dedicate.
Citește raportul integral, în limba engleză, aici.