Daca au peste 10 locuri de parcare, cladirile rezidentiale si nerezidentiale noi sau care vor fi supuse unor lucrari de renovare majora vor trebui sa aiba infrastructura pentru instalarea statiilor de incarcare a vehiculelor electrice. Echiparea cu dispozitive automate pentru reglarea distincta a temperaturii si calitatii aerului interior devine de asemenea obligatorie, potrivit prevederilor Legii 101/2020, publicata in Monitorul Oficial in luna iulie.

„Romania isi aliniaza legislatia interna cu directivele europene in domeniul eficientei energetice si face astfel pasi importanti inainte pentru a avea cladiri tot mai sanatoase si sustenabile. Pandemia nu a oprit eforturile Comisiei Europene in directia neutralitatii climatice. Dimpotriva, eficienta energetica ramane pilonul principal al Pactului Ecologic european”, spune Radu Dudau, presedinte al Energy Policy Group (EPG) si coordonator al proiectului Romania Eficienta, cel mai mare proiect privat de eficienta energetica din Romania.

Iata, pe scurt, principalele noutati care au intrat in vigoare prin Legea 101/2020, care modifica prevederile Legii 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor:

România se află în fața unui examen de maturitate. În apele tulburi ale Mării Negre se află o resursă bogată de gaze naturale care ne vor asigura independența energetică pentru mulți ani de acum încolo, dar și dezvoltarea economică de care avem nevoie. Din păcate, curentul de opinie pornit de la un grup restrâns cu interese obscure că mai bine nu extragem aceste resurse s-a extins. Asta deși avem toate argumentele economice, sociale și geopolitice să o facem, iar exploatarea lor este susținută cu o majoritate largă de români în sondajele de opinie. 2020 este anul deciziei politice pentru a da undă verde sau a îngropa definitiv, în adâncimea Mării Negre, aceste resurse cu care am fost binecuvântați.

Despre importanța acestor resurse naturale pentru economie, pentru siguranța energetică a țării și despre implicațiile geopolitice actuale s-a discutat în cadrul dezbaterii „Marea Neagră în Noua Economie”, un eveniment de marcă organizat de România Durabilă și EM360, la care au participat numeroși experți din mediul economic și cel politic.

„Dacă România face pașii corecți pe care până acum a întârziat să-i facă, e o oportunitate fără precedent. Nu mai avem foarte mult timp la dispoziție, și nu neapărat din cauza Green Deal, dar și pentru că interesele vecinilor noștri nu sunt întotdeauna cu ale noastre”

a declarat Adrian Măniuțiu, jurnalist și antreprenor EM360, moderator al evenimentului alături de Daniel Apostol, jurnalist economic, fondator România Durabilă, Director de relații externe FPPG.

Demararea unui program național de investiții în renovarea clădirilor, pentru creșterea eficienței energetice și a calității locuirii, ar fi una dintre cele mai bune măsuri de redresare economică după criza generată de COVID-19, susține Energy Policy Group (EPG), think-tank-ul care implementează proiectul România Eficientă.

Potrivit EPG, dincolo de sprijinul public pe care l-ar câștiga un astfel de program, beneficiile sunt evidente: crearea de locuri calificate de muncă, mai ales în sectorul construcțiilor, inclusiv din rândul numeroșilor români întorși recent din diaspora; dezvoltarea de afaceri locale mici și mijlocii (IMM-uri), prin efect de multiplicare economică; clădiri publice și rezidențiale mai sănătoase.

„Investițiile de anvergură în eficiență energetică pot reprezenta o șansă enormă pentru România: cresc calitatea locuirii în clădiri, reduc facturile la energie și permit direcționarea sprijinului financiar guvernamental către consumatorii vulnerabili. Totodată, reduc emisiile de gaze cu efect de seră și au avantaje de securitate energetică, prin reducerea dependenței de importuri de energie. În plus, investiția în eficiența energetică a clădirilor are un mare potențial de a crea joburi”, declară Radu Dudău, directorul EPG și coordonatorul proiectului România Eficientă.

OMV Petrom va sponsoriza în următorii patru ani cu o sumă de 4 milioane de euro programul “România eficientă”, lansat de think-tank-ul Energy Policy Group (EPG), menit a organiza campanii de informare publică, educație și a finanța proiecte de eficientizare energetică a clădirilor publice.

Programul este realizat cu sprijinul Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și în parteneriat cu Universitatea Politehnică București și Asociația Română de Standardizare (ASRO).

Criza Covid-19 prin care trecem cu toții acum impune să regândim modul în care ne protejăm sănătatea la locul de muncă, felul în care putem împiedica transmiterea agenților patogeni prin instalațiile de ventilare și climatizare, dar și importanța dimensionării corecte a debitelor de aer proaspăt din încăperi.

România Eficientă vine cu o serie de sfaturi practice pentru a preveni răspândirea la locul de muncă a bolii cauzate de virusul SARS-CoV-2, pe baza recomandărilor Federației Asociațiilor Europene de Încălzire, Ventilare și Aer condiționat (REHVA).

Ținând cont de modul foarte probabil de transmitere pe cale aeriană a virusului SARS-CoV-2, sistemele HVAC (încălzire, ventilare și aer condiționat) pot contribui atât la răspândirea virusului, cât și la reducerea ratei de transmitere. Particulele de mici dimensiuni pot fi transmise prin sistemele de ventilare, așa cum s-a dovedit în cazul tuberculozei, pojarului, gripei și febrei tifoide. Așadar, o cerință preliminară pentru orice strategie de protecție în clădiri este ca sistemul HVAC să fie bine proiectat, executat, pus în funcțiune și întreținut.

România are nevoie de 700 de milioane euro pentru tranziţia justă a zonelor miniere afectate de eliminarea treptată a cărbunelui din sistemul energetic până în 2030.

Asta arată un studiu coordonat de reţeaua de think-tank-uri SE3T.net, la care au contribuit Energy Policy Group şi Bankwatch România, potrivit căruia întârzierea unui plan de eliminare treptată a cărbunelui duce, în cazul României, la costuri mai mari cu 200 de milioane de euro/an, sub forma subvenţiilor acordate pentru termocentralele ineficiente, care se resimt în buzunarul cetăţenilor.

“România are nevoie de 700 de milioane euro pentru tranziţia justă a zonelor miniere afectate de eliminarea treptată a cărbunelui din sistemul energetic până în 2030, arată un nou studiu coordonat de reţeaua de think-tank-uri SE3T.net, la care au contribuit EPG şi Bankwatch România. Investiţiile pot fi obţinute din Mecanismul de Tranziţie Justă, din care România va putea mobiliza 757 milioane euro”, arat un comunicat.

The COVID-19 outbreak prompted governments worldwide to impose unprecedented restrictions on travel and economic activity. Coupled with a drop in global oil prices, which it largely caused, this crisis is producing imbalances in the energy sector, affecting both investments and the transition to decarbonisation. The dip in carbon prices, also a result of lower energy demand, shows the adversarial impact that the coronavirus crisis can have on the recently launched European Green Deal.

Efforts are being made to ensure that the economic recovery measures adopted at EU and national levels are in line with the long-term climate efforts. In this regard, particular attention should be given to the Southeast European member states that are both more vulnerable to such economic shocks and face distinct challenges in the energy transition.

In Romania, a drop in energy prices threatens further investments in the sector, while potentially ill-conceived governmental interventions risk creating lasting and unforeseen imbalances. In transportation, the renewal rate of vehicles is discouraged by low oil prices, while an influx of second-hand vehicles from Western Europe will further disincentivise the replacement of internal combustion engine cars. In the buildings sector, facing stricter and more costly energy performance standards, and largely dependent on shrinking public funds, the renovation rate of buildings could also be negatively affected.

Parlamentul a adoptat vineri un proiect PSD, ALDE şi Pro România prin care românii şi companiile pot solicita, pentru o perioadă de trei luni, amânarea plăţii facturilor lunare la utilităţi, respectiv: „apă-canal, energie, gaze, salubritate, servicii telefonice şi de internet, cablu TV, cu excepţia serviciilor de voce şi de date mobile”.

Beneficiarii pot fi persoanele fizice, afectate „direct sau indirect de măsurile impuse de autorităţile competente, pe perioada stării de urgenţă”, dar şi operatori economici a căror activitate „a fost oprită sau [ale] căror venituri sau încasări s-au diminuat cu minimum 15% în luna în curs, raportat la media celor două luni anterioare”. După expirarea perioadei de trei luni, sumele scadente urmează să fie plătite eşalonat, în 12 luni după aceea, fără dobânzi şi penalităţi.

Proiectul a fost atacat deja la Curtea Constituţională a României de către PNL, liberalii afirmând că măsura deschide calea unor «facilităţi», care în final, vor fi suportate tot de cetăţeni, în factura mai costisitoare la utilităţi”.

A doua ediție a Romanian International Gas Conference – RIGC 2019 va avea loc pe 13 martie, la București.

Anul trecut pe vremea aceasta începea să-și facă loc în discuțiile publice un subiect mai degrabă tehnic: legea care trebuia să reglementeze exploatările de gaze din Marea Neagră, cunoscută drept “legea offshore”. Subiectul s-a “fofilat” printre știrile zilei, căpătând tot mai mare amploare. Până când a fost preluat în discursul politic și a explodat.

Deşi România a semnat “Iniţiativa Hidrogenului” un document care se referă la utilizarea viitoare a hidrogenului în sectorul energiei şi susţine declarativ acest demers, în planul de dezvoltare a sectorului până în 2030 nu există obiective clare în acest sens. Consultanţii cer Guvernului ca în următorii trei ani să facă măcar o analiză.

Într-una dintre observaţiile trimise Ministerului Energiei pe marginea Planului Naţional Integrat Electricitate-Mediu (PNIESC) apare şi solicitarea ca, în forma finală a Planului, să fie inclusă şi o analiză privind viitorul utilizării hidrogenului în sectorul energetic.