*FMI: Peste 1.500 de fonduri de investiții cu „mandat explicit de sustenabilitate” au active de aproape 600 miliarde de dolari

*FMI: Investițiile sustenabile au randamente similare cu investițiile obișnuite

Tot mai mulți investitori își orientează plasamentele către companii care promovează sustenabilitatea, pe probleme precum schimbările climatice, eficiența energetică, protejarea mediului sau guvernanța corporativă, pe principiul că “așa trebuie procedat, din punct de vedere moral”. Însă, performanța fondurilor „durabile” este comparabilă cu cea a fondurilor de capital convenționale, a arătat Fondul Monetar Internațional (FMI), în Raportul de stabilitate financiară globală din octombrie 2019.

Cercetarea sugerează că investitorii nu trebuie neapărat să renunțe la randamente, atunci când fac investiții în portofolii care acordă prioritate valorilor de mediu, eficiență energetică, sociale și de guvernanță (ESG).

Europa se mobilizează pentru școli eficiente energetic. Datele  furnizate într-un studiu de specialitate, Healthy Homes Barometer 2019, sunt alarmante. Astăzi, 1 din 3 copii europeni trăiesc în clădiri nesănătoase, cu impact asupra sănătății lor. Peste 65 de milioane de elevi și 4,5 milioane profesori petrec între 170 și 190 de zile anual la școală. Aproximativ 70% din acest timp este petrecut în interiorul clasei.

În studiul de specialitate se subliniază, totodată, că performanța elevului poate fi stimulată cu până la 15% cu o calitate bună a aerului. Atenția este focusată pe temperatură, nivelul de zgomot, cantitatea de lumină naturală, puritatea aerului. Grav este faptul că locuirea în clădiri nesănătoase expune copiii, dar și adulții la un risc ridicat de a se confrunta cu probleme de sănătate, motiv pentru care Comisia Europeană vine cu cerințe obligatorii pentru țările membre, prin noile directive. În paralel, Organizația Mondială a Sănătății pune un accent deosebit pe calitatea mediului interior în școli.

Un sondaj Inscop Research arată că 43,4% dintre respondenți se încălzesc iarna la soba cu lemne, cărbune sau gaz natural, 35,7% la centrala proprie pe gaz natural, 13,5% – încălzirea centralizată (la nivel de bloc sau cartier), 1,8% un sistem electric de încălzire. 5,5% declară că folosesc alt tip de sursă de încălzire, cele mai multe răspunsuri la această categorie indicând centralele pe lemne și pe peleți.

Frecvența utilizării sobei ca sursă de încălzire este mai ridicată în rândul următoarelor categorii: cei cu vârsta între 45-59 de ani, cei cu educație mai scăzută, cei inactivi și gulerele albastre, cei cu venituri sub 1200 de lei, rezidenții din mediul rural, precum și cei din regiunile Nord-Est, Sud-Muntenia și Sud Vest-Oltenia, cei care nu au acces la internet (și implicit nici cont de Facebook), care nu au mașină (și nici permis de conducere), cei care locuiesc la casă.

Când vine vorba despre tipul de energie pe care ar prefera românii să îl utilizeze în general, din studiu a reieșit că 35,4% menționează energia produsă de panourile solare (fotovoltaice), 18,5% energia eoliană (produsă de vânt), 12,6% energia produsă de hidrocentrale, 10,2% energia produsă prin arderea gazului natural, 6,4% energia produsă prin arderea cărbunelui/lemnului, 3,9% energia produsă prin arderea deșeurilor (biomasa), 2,1% energia nucleară, în timp ce 11% dintre cei chestionați au spus că nu știu sau preferă să nu răspundă.

Începem astăzi să prezentăm candidaturile anului 2019 la premiile energynomics, cu secțiunea Eficiență energetică. Numai unul dintre proiectele de mai jos va fi recompensat în cadrul Galei din 4 decembrie, dar fiecare companie și toți oamenii implicați în aceste proiecte merită respectul nostru și o promovare cât mai largă. Mulțumim tuturor companiilor și personalităților care s-au implicat în acest efort de conturare a imaginii industriei energetice românești în 2019 prin reușitele sale!

Dobogea este potrivită pentru aplicarea conceptului „Hydrogen Valley”, căci bifează trei factori cheie ca să devină un

ALRO – Reducerea consumului specific de energie electrică prin proiectul AP 12 Low Energy

Proiectul ALRO – AP12 Low Energy este realizat de ALRO SA împreună cu Aluminium Pechiney, parte a companiei Rio Tinto Alcan (RTA). Proiectul se bazează pe “Brick Technology” – un concept dezvoltat de RTA și constă în îmbunătățirea design-ului cuvei de electroliză prin folosirea unui nou design de catod și de anod, modificat / adaptat la cerințele ALRO, împreună cu specialiștii beneficiarului.

Până în martie 2020, România trebuie să transpună în legislația națională Directiva 2018/844/UE privind performanța energetică a clădirilor, care va impune constructorilor și proprietarilor de clădiri reguli importante, precum obligația de a instala echipamente pentru alimentarea vehiculelor electrice și sisteme de automatizare și control al consumului de energie, spune Radu Dudău, director al Energy Policy Group (EPG), think-tank specializat în domeniul energiei și coordonator al proiectului România Eficientă. 

„Eficiența energetică a clădirilor este o prioritate a politicilor UE privind energia și schimbările climatice, dar și securitatea aprovizionării cu energie și combaterea sărăciei energetice. Sectorul european al clădirilor este responsabil pentru 40% din consumul final de energie și 36% din emisiile de gaze cu efect de seră. Revizuirea Directivei privind performanța energetică a clădirilor a adus cerințe noi de promovare a infrastructurii de electromobilitate și de introducere de tehnologii inteligente în clădiri, accentuând dimensiunea de sănătate publică și de calitate a vieții pentru utilizatorii clădirilor”, a explicat Radu Dudău, director și co-fondator al EPG.

​Valorificarea superioară a resurselor naturale ale României reprezintă o șansă reală pentru dezvoltarea pe termen lung a economiei naționale. Aceasta a fost concluzia conferintei Modelul economic românesc: România – orizont 2040- rolul resurselor naturale, dedicată pieței de gaze naturale autohtone și rolului pe care această piață îl joacă în dezvoltarea economiei naționale, organizata de ASPES si Romania Durabila si gazduita de Banca Nationala a Romaniei.

Proiecte importante de infrastructură de gaze naturale, interconectările cu țările învecinate, dar și producția semnificativă de gaze naturale susțin ambiția României de a deveni un hub regional de gaze naturale, oferindu-i avantajul sursei interne de alimentare. Iar un hub regional de gaze ar face România și mai atractivă pentru investiții pe tot parcursul lanțului valoric, în producție, în infrastructură, în consum. Nevoia de stabilitate în reglementările fiscale, de piaţă liberă, precum şi de definirea şi protejarea consumatorilor vulnerabili rămân aspecte cheie în vederea demarării investițiilor offshore la Marea Neagră.

Discuțiile purtate în cadrul Băncii Naționale Române au reunit mediul de afaceri cu cel academic reprezentata de Academia de Studii Economice București si Universitatea de Petrol și Gaze Ploiești.

• “Avem probleme structurale legate de calitatea politicilor energetice, de stabilitatea şi atractivitatea mediului investiţional” • “Suntem în situaţia ironică în care planificăm consum crescând de gaze pe fondul unei scăderi a producţiei interne”

Ţara noastră are resurse semnificative de gaze naturale, însă capacitatea de a ne asigura necesarul de consum ţine de dezvoltarea resurselor din Marea Neagră, conform domnului Radu Dudău, director executiv al Energy Policy Group.

Domnia sa a declarat ieri, în cadrul conferinţei cu tema “Modelul economic românesc: România – orizont 2040; Rolul resurselor naturale”: “Încă avem nişte resurse semnificative de gaze naturale. Avem descoperiri importante în Marea Neagră. Desigur, avem şi resurse onshore, dar securitatea energetică a României, capacitatea ţării de a-şi asigura necesarul de consum de gaze naturale depind, cel puţin pe termen mediu, până în 2030, în primul rând de dezvoltarea resurselor din Marea Neagră. Din păcate, la şapte ani de la confirmarea descoperirii resurselor în perimetrul Neptun, noi nu avem o minimă claritate cu privire la ceea ce vom face cu acele resurse. Asta arată că avem unele probleme structurale legate de calitatea politicilor energetice, de stabilitatea şi atractivitatea mediului investiţional, de capacitatea de a planifica strategic în energie. La noi, se pune problema de a valorifica în cât mai mare măsură producţia autohtonă de gaze naturale, dacă aceasta va fi suficientă. În momentul de faţă, noi de fapt suntem în situaţia ironică în care planificăm consum crescând de gaze pe fondul unei scăderi a producţiei interne şi, mai grav, a unei politici energetice care descurajează producţia internă de gaze naturale”, a explicat Radu Dudău.

Noi reguli pentru proprietarii sau administratorii imobilelor au intrat în vigoare prin Legea 101/2020, care modifică prevederile Legii 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor.

„România îşi aliniază legislaţia internă cu directivele europene în domeniul eficienţei energetice şi face astfel paşi importanţi înainte pentru a avea clădiri tot mai sănătoase şi sustenabile. Pandemia nu a oprit eforturile Comisiei Europene în direcţia neutralităţii climatice. Dimpotrivă, eficienţa energetică rămâne pilonul principal al Pactului Ecologic european”, spune Radu Dudău, preşedinte al Energy Policy Group (EPG) şi coordonator al proiectului România Eficientă, cel mai mare proiect privat de eficienţă energetică din România.

Iată, pe scurt, principalele noutăţi care au intrat în vigoare prin Legea 101/2020, care modifică prevederile Legii 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor: