Home Blog Page 31

Analiză: 16% din școli nu au apă curentă, 43% nu sunt racordate la canalizare

0

Peste 1.800 de clădiri de școli și grădinițe, adică 16% din unitățile de învățământ analizate, nu au apă curentă, ia 43% nu sunt racordate la canalizare. Asta arată datele oficiale ale Ministerului Educației prezentate marți de organizația Energy Policy Group (EPG), în conferința online Forumul România Eficientă. Analiza arată că din peste 13.500 de clădiri analizate, 45% nu sunt reabilitate termic sau energetic.

Din 17.819 clădiri ale unităților școlare din România, doar pentru 11.571 au fost completate datele privind accesul la utilități, potrivit prezentării făcute de Radu Dudău, președintele EPG. Este vorba despre date extrase din baza de date a Ministerului Educației, din programul SIIIR (Sistemul de Informații Integrat al Invățământului din România).

Din aceste 11.517 de unități, 16%, adică 1.874 de clădiri nu erau conectate la o rețea de apă potabilă. 43% nu erau conectate la o rețea de canalizare, iar 63% dintre clădiri nu erau conectate la rețeaua de gaze naturale.

Daniela Barbu, MEEMA: Vom înființa Fondul de investiții pentru eficiență energetică în perioada următoare

0

Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, prin Direcția Eficiență Energetică, este pregătit și are baza legală să înființeze Fondul de investiții pentru eficiență energetică, în perioada următoare, pentru a se proceda la finanțarea unor proiecte îndeosebi în  domeniul industrial. Anunțul a fost făcut de Daniela Barbu, Director Direcția Eficiență Energetică din cadrul ministerului, la Forumul România Eficientă, organizat online de Energy Policy Group – EPG.

Vom lua programul România Eficientă ca și exemplu. Dorim să colaborăm pe tot ce înseamnă campanii de informare, conștientizare, educaționale în școli, a spus Barbu.

De asemenea, reprezentanta MEEMA a anunțat că, împreună cu colegii de la Ministerul Lucrărilor Publice, s-a discutat să se creeze un grup de lucru pentru susținerea și finanțarea contractelor de performanță energetică, cu sprijinul Băncii Mondiale. Sunt așteptări pe piață în accest sens, a spus Barbu.

Comisia va propune introducerea unor standarde energetice minime

Comisia Europeană va propune introducerea unor standarde minime de performanţă energetică pentru clădirile rezidenţiale şi analizează extinderea auditurilor energetice şi pentru clădirile nonrezidenţiale mari, precum şcoli, spitale sau spaţii de birouri, potrivit unui comunicat al iniţiativei „România Eficientă”.

Iniţiativa „Valul de renovări” a Comisiei Europene reprezintă o oportunitate istorică pentru a transforma stocul actual de clădiri, în cea mai mare parte vechi şi cu pierderi mari de energie, într-unul mai eficient, mai sustenabil şi mai sănătos pentru oameni. Strategia cuprinde numeroase măsuri care să facă investiţiile în renovarea clădirilor mai accesibile şi care să stimuleze proprietarii de clădiri, dar şi autorităţile publice să deruleze lucrări de renovare energetică.

Energy Policy Group, coordonatorul proiectului România Eficientă, explică cele mai importante prevederi cuprinse în strategia denumită „Valul de renovări ale clădirilor” (Renovation Wave).

Ten Priority Areas for Romania Post COVID-19 Recovery: A Focus on Energy and Climate Policy

The post COVID-19 economic recovery represents a unique opportunity for setting Romania on a path of sustainable economic growth and for ensuring its  competitiveness in a future decarbonised EU economy.

The ten priorities underlined in this paper refer to a set of key priority areas, not to specific projects. It is important that recovery and resilience plans go beyond the logic of mere project lists. Given the unpredictability and uncertainty of the timing and shape of the post-COVID-19 economic recovery, it is important that plans have a sufficient degree of flexibility in their design.

This means they should identify key areas where investments are most needed and would have the highest return. Moreover, it also needs to be ensured that the newly available money of the Recovery and Resilience Facility is not merely used for funded, pre-existing lists of projects.

While the list is not exhaustive and some issues may be overlapping, it is meant to stimulate discussion on how to best respond to the extraordinary challenge of the post COVID-19 recovery in a way that can set the Romanian economy on a path of sustainable growth and high competitiveness in a future decarbonised EU economy.

Recovery plans should equally seek to avoid investments that are not aligned with the objectives of the EGD, investments which could turn into stranded assets, hence a burden on public budgets later on Romania’s recovery plans should be designed to maximise the economic impact of the upcoming recovery funding, while simultaneously safeguarding national long-term climate ambitions, by focusing on future-proof investments and a smart regulatory framework, in line with the European Green Deal.

România Eficientă: „Valul de renovări” va aduce schimbări majore pentru proprietarii de locuințe, chiriași și autoritățile publice

Inițiativa „Valul de renovări” a Comisiei Europene reprezintă o oportunitate istorică pentru a transforma stocul actual de clădiri, în cea mai mare parte vechi și cu pierderi mari de energie, într-unul mai eficient, mai sustenabil și mai sănătos pentru oameni. Strategia cuprinde numeroase măsuri care să facă investițiile în renovarea clădirilor mai accesibile și care să stimuleze proprietarii de clădiri, dar și autoritățile publice să deruleze lucrări de renovare energetică, se arată într-un comunicat de presă pe care îl prezentăm integral mai jos.

Energy Policy Group, coordonatorul proiectului România Eficientă, explică cele mai importante prevederi cuprinse în strategia denumită „Valul de renovări ale clădirilor” (Renovation Wave).

Principalele arii de interes ale „Valului de renovări” sunt: (1) combaterea sărăciei energetice prin renovarea clădirilor cu o performanță energetică scăzută; (2) renovarea clădirilor publice, precum școli, spitale și clădiri administrative; (3) decarbonarea sistemelor de încălzire și răcire.

Falling behind the pack? Romania’s lack of ambition in non-ETS sectors may undermine the prospects for reaching the European Green Deal objectives

The European Green Deal offers a bold vision for a clean and decarbonised European Union within the next three decades, with ambitious intermediate steps. This implies that, instead of merely being a footnote concern for various sectors, climate change mitigation is becoming the main organisational principle for the EU economy.

Energy, transport, industrial and agricultural policies will be shaped according to the necessity to reduce their carbon footprint. This fundamental shift will constitute the new development strategy for the EU economy for the following decades. 

This policy brief argues that Romania’s lack of ambitiousness, especially in sectors that are not part of the Emissions Trading System, such as transport, buildings and agriculture, may both undermine the country’s ability to reach climate neutrality by 2050 and could put the Romanian economy at a comparative disadvantage compared to early movers

The end goal is clear: climate neutrality by 2050.

In this light, the European Commission proposed the new European Climate ‘Law’, aiming to enshrine the target of net-zero greenhouse gas (GHG) emissions by 2050 into legislation. In effect, as of 2050 any remaining GHG emissions in the EU would need to be balanced by carbon sinks. This will require targeted policy action not only for reducing emissions in all sectors of the economy, but also for promoting and increasing sink capacity, as can be achieved though land-use practices such as afforestation, for example.

Energy System Integration and the Role of Hydrogen

With last December’s European Green Deal, the EU has firmly embarked on the pursuit of ambitious decarbonization targets for 2030 and carbon neutrality by 2050. Against that background, 2020 pandemic crisis and the global economic breakdown it caused, brought to the fore the need for a green recovery, promising a complete overhaul of the EU economy and industrial strategy. In this context, new opportunities arise for the further development of sector integration and value chains for clean hydrogen, deemed essential for putting Europe on track for reaching net-zero carbon emissions by 2050, based on its applicability in hard to abate sectors, such as transport and industry.

Finding economically viable opportunities for sector integration, based on international cooperation in R&D and commercial projects, will be imperative to the development of a hydrogen industry in Romania. It must all start from solid business cases for hydrogen’s value chains and expanding them once funding opportunities become available and technology costs decrease. This calls for a Romanian hydrogen strategy, that should involve public and private stakeholders, with a strategic roadmap of development steps and potential funding sources.

It should also be anchored in the upcoming EU hydrogen strategy and coordinated with the strategies of other member states, in order to create strong business cases for the needed investments. It is high time, on the back of the current exuberance about the prospects of hydrogen, that Romania takes the next step towards a more systematic and mature reflection on the design of a hydrogen roadmap that is best tailored to its natural and economic specifics, while fully aligned with the EU strategies and development.

Accelerated lignite exit in Bulgaria, Romania and Greece

A total of 3.7 billion EUR for regional development would secure a just transition for coal phase-out in three SEE countries – a new study released by SE3T.net (Southeast Europe Energy Transition Network) finds.

This investment can be funded by the Just Transition Mechanism that has been proposed by the European Commission, worth EUR 100 billion. Bulgaria, Romania, and Greece are currently responsible for more than 9 percent of coal and lignite-fired electricity generation in the EU.

And this percentage share may increase in the years to come if, as until now, the pace of coal phase-out remains slower than in western European countries. Bulgaria and Romania do not plan to implement a lignite phase-out despite the fact that the losses of lignite plants cost taxpayers several hundred million EUR each year via subsidies. Due to these high payments which are required to keep lignite plants operational, the economic losses of lignite plants are higher if phase-out happens later.

All three countries can phase out lignite without implications for the security of supply, with only a few hard coal power plants remaining in the system – the study finds. The difficulties lie in job losses and an increase in end-user prices, which are both politically sensitive consequences of the phase-out.

The price effect is expected to be even more limited in the first years by low demand due to the COVID-epidemic. In addition, policymakers in all three countries can further reduce the price impact of the phase-out by implementing end-use energy efficiency measures.

An investment in renewable energy can further limit the increase in wholesale prices resulting from a phase-out of lignite and set the countries on a path towards net-zero emissions. In contrast to the (misleading) perception that renewables are expensive alternatives, the modeling shows that the level of support required for increasing RES capacities is below 1.5% of the wholesale prices in the case of Bulgaria, below 2.5% in Greece, and below 5.5% in Romania on average between 2021 and 2030.

Based on NUTS2 and NUTS3 level data used for the study, job losses require significant government intervention in the three countries, albeit the situation varies between them, yet the economic and social challenge is manageable, with the support of EU funds. This might burden national social security systems through higher rates of early retirement and higher unemployment payments, however, closure of lignite and coal power plants will free up national funding in the range of 200-900m EUR per country per year, which could be redirected towards strengthening the social security system as well as to investment in renewable energy and energy efficiency, or reduction of energy poverty.

Gazele naturale din apele adânci ale Mării Negre: ultimul tren

La nivel mondial, noile proiecte de gaze naturale se confruntă cu un mediu concurențial tot mai dur, pe fondul înmulțirii descoperirilor de zăcăminte, al comerțului în creștere cu GNL, ceea ce determină proiecții pe termen lung de preț diminuat al gazelor naturale.

Tendința se manifestă cu claritate în UE, unde prețurile medii ale gazelor pe huburi au fost în 2019 cu peste o treime mai mici decât în 2018. Oferta de gaze în UE va continua să crească în anii următori, date fiind noile capacități confirmate de regazificare a GNL și de import prin gazoduct. Și în România evoluția pe platforma spot a BRM în 2019 confirmă această tendință.

În UE, European Green Deal introduce limitări suplimentare foarte restrictive în finanțarea infrastructurii de gaze naturale.

The utilizes` payment postponement for three months may be a good idea but with high failure chances

Deși sancționat în presă ca o măsură populistă și anti-economică, proiectul de lege privind amânarea plății la utilități pentru trei luni, se bazează pe o idee corectă de protecție socială, prin care populației afectate de scăderea veniturilor în această gravă criză economică îi este lăsat la îndemână un surplus de lichiditate, care poate fi injectat în economie. Companiile de furnizare vor putea accesa, în mod excepțional, credite de la stat cu dobândă nulă, putând astfel anula riscurile lipsei capitalului circulant.

Totuși, aplicarea ideii riscă să dea greș, dacă condițiile de aplicare nu sunt bine și coerent delimitate. Cel mai important, categoria beneficiarilor trebuie delimitată cu claritate, pentru a acoperi strict consumatorii casnici cu venituri diminuate – dar și pe cei care aveau deja venituri sub salariul minim pe economie, respectiv pe cei fără venituri fiscalizate – și întreprinderile mici și mijlocii afectate de criză. În loc de aceasta, proiectul de lege în forma trimisă la promulgare a ajuns să se aplice practic tuturor consumatorilor casnici – inclusiv celor care nu au nevoie de o astfel de protecție socială – și aproape tuturor operatorilor economici, inclusiv marilor consumatori de energie, pentru care există mijloace separate se protecție și stimulare economică.

Prezenta analiză detaliază aceste aspecte și susține că proiectul de lege trebuie retrimis în Parlament pentru efectuarea unor necesare corecții.