Atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor de carbon cu 30% până în 2030, iar până în 2050 să se ajungă la neutralitatea carbonului, impune o serie de măsuri şi în ceea ce priveşte sectorul imobiliar. Una dintre ele avute în vedere de Comisia Europeană este dublarea ratei de renovare a clădirilor în acest deceniu.
România, o ţară cu un patrimoniu important de clădiri realizate, preponderent, în perioada 1960-1990, cu grad redus de izolare termică, ar trebui să investească 12,8 miliarde de euro între 2020 și 2030 pentru a asigura creşterea gradului de renovare a clădirilor neconforme, potrivit Strategiei de Renovare pe Termen Lung adoptată de Guvern la sfârşitul lunii noiembrie a anului trecut.
Sectorul gazelor naturale este sub o mare presiune a timpului, în Uniunea Europeană, iar deciziile finale de investiții au o fereastră de oportunitate limitată, a spus Radu Dudău, Co-Fondator și Director General, Energy Policy Group, la cea de-a doua ediție a evenimentului BLACK SEA FORUM: ”Importanța geostrategică și economică a Mării Negre în actualul context european”, organizat de Financial Intelligence, joi, 25 februarie 2021.
Este ultimul tren legat de resursele din apele adânci, a avertizat Radu Dudău: “Este notabil ceea ce a spus ministrul energiei, și anume, că putem spera ca, până la finalul acestei sesiuni parlamentare, să vedem o lege revizuită ai exploatărilor offshore aprobată și că Guvernul lucrează acum la o propunere revizuită. Este foarte încurajator. Pe de altă parte, semnalele cum că nu există presiunea timpului, pe care le-am văzut în presă în ultima vreme, sunt nu doar înșelătoare, ci și inexacte. Toată lumea știe că, în Uniunea Europeană, sectorul gazelor naturale este sub o mare presiune a timpului și, pe zona de upstream, deciziile finale de investiții, în proiecte atât de complexe și costisitoare, au o fereastră de oportunitate limitată. Sper să luăm decizia asta, în cadru parlamentar, cât mai repede, pentru că, altfel, realmente, o să pierdem această ocazie. Sper să nu revenim la suficiența principiului câinelui care nu pleacă de la măcelărie, lucruri care sunt și obositoare, și puțin iresponsabile.”
Comisia Europeană a aprobat luni un ajutor de stat de 870 milioane de euro pentru un proiect eolian offshore la Marea Nordului, prin care Danemarca își va majora producția de energie regenerabilă, în linie cu țintele Green Deal, anunță instituția într-un comunicat. Și Marea Neagră a fost inclusă în strategia UE privind energia din surse regenerabile offshore, având un bun potențial natural pentru turbinele eoliene.
Ferma eoliană offshore Thor va fi situată în partea daneză a Mării Nordului și va avea o capacitate eoliană offshore de minim 800 MW până la maxim 1000 MW. Proiectul va include parcul eolian în sine, stația offshore și conexiunea la rețea de la stația offshore până la punctul de conexiune din prima stație terestră.
De la 1 ianuarie, standardul NZEB, “net zero energy building”, clădiri cu un consum de energie aproape de zero, este necesar pentru construcția tuturor clădirilor noi din România pentru lucrările de renovare majoră. Ce înseamnă acest lucru explică Radu Dudău, directorul Energy Policy Group (EPG), ONG implicat în programul “România Eficientă”.
“Standardul NZEB (clădiri cu consum energetic aproape zero) a fost introdus în legislația europeană încă din 2010. Directiva privind performanța energetică a clădirilor a stabilit atunci ca termen anul 2020 începând cu care toate clădirile noi urmau să fie realizate la acest standard.
Conform legislației adoptate în România, înțelegem prin NZEB clădiri cu performanță energetică foarte ridicată, deci cu un consum de energie primară foarte scăzut. Din necesarul de consum energetic în clădire, cel puțin 30% urmează a fi asigurat din surse regenerabile de energie de la fața locului sau de la o distanță de nu mai mult de 30 km de la locația clădirii.
Ministerul Dezvoltării este pe punctul de a aproba o metodologie de calcul a performanței energetice a clădirilor (Mc001) care explică clar, pentru fiecare tip de clădire în parte, cum se calculează standardele nZEB, a declarat Radu Dudău, director Energy Policy Group (EPG) și coordonator al proiectului România Eficientă.
„E ceva important, pentru că ieșim dintr-o anumită zonă de ambiguitate, în care pe de o parte legea impunea niște obligații, pe de altă parte nu era clar la nivel de detaliu ce aveau de făcut dezvoltatorii și constructorii”, a afirmat Radu Dudău.
Potrivit acestuia, pe piață va exista și un sistem software integrat care să îi ajute proiectanți să calculeze repede ce au de făcut.
Carburanții se scumpesc tot mai mult, de la o zi la alte, și am ajuns să plătim pentru un litru de benzină sau motorină aproape cât plăteam înainte de pandemie. În urmă cu două săptămâni, românii plăteau pentru un litru de benzină sau motorină sub 5 lei, acum prețul este de 5,2 – 5,3 lei/litru.
Reprezentanții benzinăriilor spun că scumpirile se datorează majorării accizei și a evoluției cotaţiei barilului de petrol.
Bucureștenii care au mers la pompă marți, 23 februarie, au plătit pentru un litru de benzină standard între 5,14 și 5,24 de lei, iar pentru motorină standard între 5,19 și 5,31. În Arad, de exemplu, prețul unui litru de benzină a Bucureștenii care au mers la pompă marți, 23 februarie, au plătit pentru un litru de benzină standard între 5,14 și 5,24 de lei, iar pentru motorină standard între 5,19 și 5,31. În Arad, de exemplu, prețul unui litru de benzină a ajuns marți și la 5,39. Asta în timp ce în noiembrie 2020 plăteam pentru un litru de benzină 4,43 lei, iar pentru motorină 4,38 lei.
Clădirile care vor fi finalizate începând de anul acesta trebuie să fie cât mai aproape de un consum de energie zero, iar dacă acest consum există, el trebuie asigurat din surse regenerabile ♦ Mai departe, decarbonizarea proceselor de producţie şi proiectele de eficienţă energetică au devenit obligatorii pentru industrie ♦ Care este impactul „înverzirii“ forţate a economiei şi cine plăteşte nota de plată? Aflaţi la ZF Power Summit 2021.
Radu Dudău, director Energy Policy Group (EPG), Lucian Enaru, director general Schneider Electric România, Harri Kiiski, CEO Azomures, şi Mihai Rohan, preşedintele PATROMAT se numără printre speakerii care au acceptat invitaţia ZF într-o dezbatere dedicată impactului normelor de mediu asupra industriei locale.
Există reglementările necesare pentru a putea livra de anul acesta clădiri cu un consum energetic zero? Ce va însemna acest standard pentru piaţa construcţiilor, de la organizarea şantierelor, materialele folosite, instalaţiile electrice şi la final costuri pe metrul pătrat? Cine cumpără astfel de clădiri mai ales în contextul în care pandemia a schimbat complet felul în care muncim? Care sunt principalele provocări legate de decarbonizarea industrială? Care sunt cele mai vulnerabile sectoare economice? Avem firme locale specializate în astfel de proiecte de decarbonizare şi eficienţă energetică, producători de echipamente astfel încât acest proces de înverzire să genereze creştere economică locală?
Cea mai mare companie energetică poloneză, PGE, şi firma daneză Orsted, cel mai mare dezvoltator de parcuri eoliene din lume, au ajuns la un acord final pentru a dezvolta împreună două proiecte eoliene offshore de producție de energie electrică în Marea Baltică.
Cele două parcuri eoliene vor avea o capacitate cumulată de 2,5 GW (2,5 milioane kW) și ar putea furniza electricitate pentru 4 milioane de locuințe, potrivit datelor PGE citate de Reuters.
Cea mai mare parte a producției de electricitate a PGE se bazează pe lignit și a început negocierile cu Orsted în 2019. Proiectele eoliene offshore constituie principala cale a PGE de a trece la producția de energie verde.
After long months during which COVID-19 has dominated every policy agenda in Europe and elsewhere, the roll out of vaccines finally gives policy makers the opportunity to focus on other priorities as well.
Beyond the challenge of repairing the economic damage left by lockdowns and mobility restrictions, Europe is expected to deliver on its flagship initiative, the European Green Deal. Adopted shortly before the pandemic hit the continent, it is set to become Europe’s most transformative project, by putting the continent on the path to become climate neutral by 2050.
The adoption process of the European Green Deal was not without its ups and downs. Poland, Hungary and the Czech Republic have initially opposed the agreement, motivating their position by fears regarding the amount and the availability of transition funds and the difficulty to protect coal-dependent regions. In a similar fashion, Poland and Hungary have first threatened to veto the EU’s breakthrough deal on the coronavirus recovery package and the Multiannual Financial Framework, that were including obligations for member states to align their expenses with the EU’s climate objectives. These hurdles shed light on one of the key challenges that the EU will face in achieving its climate goals: convincing its Eastern members that decarbonization is a feasible and beneficial goal for them too.
While this was not the first time that Poland and Hungary clashed with the common EU line, their objections regarding the EU climate objectives might turn into a deeper rift, as governments in the region tend to see climate policies differently than their Western European counterparts or EU officials. The argument most often invoked is that emission reduction policies clash with economic growth policies, and that countries in the region need to pursue growth above everything else in order to converge with the development level in the West. Other concerns are related to the preponderance of coal in the energy mix, ensuring a just transition for the coal regions, financing the energy transition while keeping energy prices low for consumers, now also in a difficult economic context prompted by the pandemic.
Until now, Eastern Europe did not take a very active role in the Union’s efforts to reduce greenhouse gas emissions.
Through the effort sharing mechanism, higher income countries took higher emission reduction objectives, while also taking into account principles such as fairness, cost-effectiveness and environmental integrity[1]. In consequence, countries from the former communist bloc were even allowed to increase their CO2 emissions between 2013 and 2020[2], and have a reduction target comprised between 0 and 7% for the 2021-2030 period, in relation to 2005 levels[3].
The renewable energy targets were also divided according to similar principles, by taking into account the existing renewable capacities, as well as the income levels of member states. These mechanisms enabled the EU as a whole to achieve a 24% reduction of CO2 emissions between 1990 and 2019[4], and share of renewable energy in the final energy consumption of 19.7 % in 2019[5]. However, to meet its very ambitious emission reduction goals – raising the emissions reduction target to 55% from 1990 levels by 2030 and achieve net-zero emissions by 2050 – the European Union will need Eastern Europe on board, and the countries in the region taking ownership of their energy transition.
Beyond all the challenges, the pandemic might have brought just the answers and incentives needed by policymakers in Eastern Europe to step up their climate ambitions.
First and foremost, policymakers were warned that a latent crisis can quickly turn into a disaster. Unless it is urgently addressed, the climate crisis holds an even more devastating potential, as it threatens the very existence of humankind. Extreme temperatures and weather events, the durable degradation of water and soil will spare no one, with deep, long-lasting social and economic consequences. The less prepared, the heavier the impact, and the most acute consequences will be suffered by the most vulnerable citizens.
Secondly, while fossil fuels had a bad year in 2020, with coal use dropping by 7% and oil demand by 8% compared to the previous year, renewables proved their resilience[6]. Having registered a slight rise in 2020, they are set to increase even more in the years to come. Technologies such as solar PV and offshore wind reached sharp cost reductions, enabling them to become competitive with new fossil fuel plants[7]. Looking more closely at Eastern Europe, a BloombergNEF Report proposes two decarbonization scenarios for the power systems of Bulgaria, Czech Republic, Poland and Romania, among the EU’s most coal-intensive economies, without a defined phase-out plan[8]. Even in the least cost scenario, the four countries could reach a 47% share of renewables generation by 2030 compared to the 31% goal included in their National Energy and Climate Plans[9].
Beyond exposing the vulnerabilities of energy systems, the pandemic has also stressed out the importance of better public health policies. Air pollution entails significant risks to human health and ecosystems, and it is estimated to be responsible for 379 000 premature deaths in 2018[10]. In addition, air pollution touches in particular the most precarious citizens, who are more likely to be exposed. The European regions with a lower GDP per capita, that are often in Eastern and Southeastern Europe, are found to have higher levels of fine particulate matter[11].
Decarbonization measures also help improve air quality and policies to tackle pollution can gather public support more easily, as they provide more immediate and tangible results.
All things considered, in the current context and through their EU membership, Eastern European countries have the unique opportunity to “build back better”, to develop their infrastructure needs while also bringing their contribution to fighting climate change and creating better conditions for current and future generations. For any emerging economy, the energy transition appears as a daunting task, as the link between investing to decarbonize the energy mix and other economic objectives such as growth and job creation is not always obvious. As EU member states, they have the privilege of access to funding and a significant pool of knowledge and technical support, that are often unavailable to countries with a similar income level. It is also an opportunity for the Union as a whole to prove the world that it is possible to reconcile diverging views about climate policy and work together towards a common goal even with various degrees of ambition and capacities.
[1] European Commission (n.d.). Effort sharing 2021-2030: targets and flexibilities: https://ec.europa.eu/clima/policies/effort/regulation_en
[4] European Commission (n.d.). Progress made in cutting emissions. https://ec.europa.eu/clima/policies/strategies/progress_en
[5] Eurostat (2020). Renewable energy statistics. https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Renewable_energy_statistics
[6] IEA (2020). World Energy Outlook 2020. https://www.iea.org/reports/world-energy-outlook-2020
[7] Ibid.
[8] BloombergNEF (2020). Investing in the recovery and transition of Europe’s coal regions. https://data.bloomberglp.com/professional/sites/24/BNEF-white-paper-EU-coal-transition-Final-6-July.pdf
[9] Ibid.
[10] European Environmental Agency (2020). Air pollution: how it affects our health. https://www.eea.europa.eu/themes/air/health-impacts-of-air-pollution
[11] Ibid.
*Laura Camarut is an EPG Fellow. The views expressed in this paper are those of the author and do not necessarily reflect the opinions of EPG.
Europe recorded its greenest electricity year ever in 2020. For the first time, more electricity was generated from renewables than from fossil fuels. Renewables accounted for 38 percent of Europe’s electricity mix in 2020, compared with only 37 percent for fossil fuels, according to a joint analysis by Agora Energiewende and the British think tank Ember
Utilizăm cookie-uri pentru a optimiza experiența de navigare și pentru a analiza traficul site-ului. În timp ce cookie-urile strict necesare sunt active permanent pentru a asigura funcționarea paginii, avem nevoie de consimțământul dumneavoastră pentru cookie-urile de analiză și marketing. Află mai multe: Politica de cookies / Politica de confidențialitate.
Funţionalităţi
Always active
"Stocarea tehnică sau accesul sunt strict necesare pentru scopul legitim de a permite utilizarea unui serviciu specific solicitat explicit de către abonat sau utilizator, sau pentru scopul unic de a efectua transmiterea unei comunicări printr-o rețea de comunicații electronice.
Preferinţe
Stocarea tehnică sau accesul sunt necesare pentru scopul legitim de a stoca preferințele care nu sunt solicitate de abonat sau utilizator.
Statistici
Stocarea tehnică sau accesul sunt folosite exclusiv pentru scopuri statistice.The technical storage or access that is used exclusively for anonymous statistical purposes. Without a subpoena, voluntary compliance on the part of your Internet Service Provider, or additional records from a third party, information stored or retrieved for this purpose alone cannot usually be used to identify you.
Marketing
Stocarea tehnică sau accesul sunt necesare pentru crearea de profiluri de utilizator pentru a trimite publicitate sau pentru a urmări utilizatorul pe un site web sau pe mai multe site-uri.
