Acest document de poziție prezintă progresele și provocările României în ceea ce privește dezvoltarea zonelor de accelerare pentru producerea energiei din surse regenerabile (RAA- Renewable Acceleration Areas) în conformitate cu Directiva revizuită privind energia din surse regenerabile (RED III), dar și recomandările experților pentru ca acest proces să fie eficient și sustenabil.
Lucrarea de față face parte din proiectul RENewLand, care își propune să asigure abordări durabile și bazate pe știință pentru desemnarea zonelor de accelerare regenerabilă în trei țări din Europa de Est: România, Bulgaria și Ungaria. Bazându-se pe expertiza altor state europene, proiectul se concentrează pe consolidarea capacității autorităților publice, a asociațiilor industriale, a societății civile și a mediului academic de a realiza o planificare spațială intersectorială integrată pentru energia regenerabilă. Prin dezvoltarea unor metodologii care echilibrează viabilitatea economică cu factorii sociali și de mediu, proiectul RENewLand oferă instrumente practice pentru atenuarea conflictelor și simplificarea proceselor de amplasare și aprobare a parcurilor solare și eoliene, accelerând astfel tranziția către energia regenerabilă.
Prin intermediul RENewLand, a fost elaborată o metodologie pentru cartarea și desemnarea zonelor de accelerare care integrează criterii economice, de mediu și sociale, testarea și validarea acesteia fiind în curs de desfășurare în România, în două zone pilot, respectiv județele Prahova și Brașov. În ciuda progreselor înregistrate în transpunerea RED III în legislația națională, procesul se confruntă cu întârzieri în finalizarea cadrului legislativ și metodologic, precum și în inițierea eforturilor de cartografiere și desemnare propriu-zisă.
Provocările cu care se confruntă România sunt legate de o insuficientă coordonare interministerială, de capacitatea tehnică insuficientă a instituțiilor cheie și de absența unei platforme centralizate de date spațiale pentru o planificare integrată eficientă. Aceste obstacole sunt agravate de constrângerile financiare care au împiedicat Ministerul Energiei să lanseze oficial procesul de cartografiere RAA, amenințând atingerea la timp a obiectivelor naționale în materie de energie regenerabilă.
Pentru a depăși aceste provocări, recomandăm:
- instituirea unui grup de lucru permanent format din mai multe părți interesate, care să supravegheze și susțină punerea în aplicare;
- adoptarea unei metodologii multicriteriale bazate pe GIS pentru selectarea zonelor potențiale;
- prioritizarea terenurilor degradate și neagricole pentru dezvoltarea energiei regenerabile, evitând zonele sensibile din perspectiva biodiversității;
- dezvoltarea unei platforme centralizate de date spațiale open-source;
- integrarea garanțiilor privind biodiversitatea și adresarea impactului cumulativ între aceste zone și orice alte infrastructuri existente sau planificate în evaluările strategice de mediu necesare desemnării RAA;
- elaborarea, implementarea și monitorizarea regulilor de atenuare/mitigare a efectelor dezvoltării fiecărei zone de accelerare asupra naturii (mitigation rulebook);
- consolidarea proceselor de implicare a părților interesate, cu o atenție deosebită asupra comunităților locale din viitoarele zone de accelerare;
- asigurarea alinierii între planificarea RAA și strategiile naționale de extindere a rețelei.
Punerea în aplicare cu succes a acestor recomandări necesită finalizarea transpunerii RED III în legislația națională, urmată de consolidarea capacității instituționale și de formare tehnică. Rezultatele și perspectivele dobândite prin aplicarea metodologiei din zonele pilot RENewLand vor furniza dovezi pentru a sprijini implementarea la scară națională. Prin adoptarea unei abordări coordonate, intersectoriale, bazate pe știință și incluzivă a planificării spațiale, România poate stabili un cadru durabil pentru dezvoltarea energiei regenerabile, care să accelereze tranziția către energia curată, menținând în același timp integritatea mediului și coeziunea socială.
RENewLand face parte din Inițiativa Europeană pentru Climă (EUKI) a Ministerului Federal German pentru Afaceri Economice și Acțiune Climatică (BMWK). Opiniile exprimate în acest studiu sunt în întregime responsabilitatea autorului (autorilor) și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Ministerului Federal pentru Afaceri Economice și Acțiune Climatică (BMWK).
Mihai Constantin, EPG Senior Researcher
Mihai Constantin is a Senior Researcher at the Energy Policy Group, where he focuses on energy policies on topics such renewable energy and decarbonisation policies. As part of the Energy Systems Department he has contributed to a series of reports and policy papers addressing topics such as offshore wind development, solar energy potential, coal phase-out etc. At the same time, he engaged in advocacy activities with different stakeholders in order to promote the collaboration between public authorities, industry, and civil society on topics such as the development of offshore wind (through the Black Sea Renewable Coalition) or designating acceleration areas for renewable energy.
Mihai has a Master Degree in European Economics at Bucharest University of Economic Studies.
He has expertise on public policies in the fields of energy, climate change and economics. He also occupies a position of Senior Energy Expert at the World Bank. Before joining EPG, he worked for WWF Romania as Climate & Energy Manager and as Advisor on Public Policies in the Romanian Parliament.
Contact: mihai.constantin@epg-thinktank.org