Noile standarde de performanță energetică, alături de obiectivele privind ritmul și amploarea renovărilor clădirilor, introduse prin directive UE—Directiva revizuită privind performanța energetică a clădirilor (EPBD) și Directiva privind eficiența energetică (EED)—reflectă un efort intensificat de reducere a emisiilor din sectorul clădirilor din UE.
Scopul este de a alinia sectorul mai strâns la traiectoria de decarbonizare necesară atingerii obiectivului de neutralitate climatică până în 2050. Aceste eforturi riscă însă să fie subminate atunci când, odată finalizate, renovările nu reușesc să realizeze economiile de energie și reducerile de emisii de CO2 preconizate.
Așteptările sunt ca clădirile publice să dea tonul în ceea ce privește ritmul, amploarea și calitatea renovărilor. Cu toate acestea, datele arată că multe renovări nu reușesc să genereze economiile de energie preconizate, atunci când clădirile sunt date în folosință. Decalajul de performanță energetică reprezintă diferența dintre performanța prevăzută (calculată) și performanța energetică reală (operațională). Deși este de așteptat să existe o anumită abatere din cauza ipotezelor de modelare, cercetările indică faptul că acest decalaj poate fi semnificativ. În țările din Europa Centrală și de Est (ECE), datele privind amploarea și factorii determinanți ai acestui decalaj rămân limitate.
Prezentul ghid se bazează pe evaluări naționale realizate în Bulgaria, România, Polonia și Croația, pe consultările cu părțile interesate și pe activitățile de diseminare desfășurate în cadrul proiectului OUR-CEE, cu scopul de a elabora un set de măsuri concrete pe care factorii de decizie de la nivel național și local să le poată pune în aplicare pentru a remedia performanțele slabe în domeniul renovării clădirilor publice. Pe baza obstacolelor identificate în toate cele patru țări și în regiune, măsurile sunt structurate astfel încât să acopere toate etapele procesului de renovare: finanțarea, costurile operaționale, implementarea proiectului, precum și utilizarea clădirii după renovare.
Finanțare:
• Elaborarea de programe de finanțare menite să sprijine atingerea celor mai înalte standarde de performanță, inclusiv includerea monitorizării post-renovare în costurile eligibile;
• Utilizarea foilor de parcurs pentru renovarea clădirilor sau a pașapoartelor de renovare a clădirilor pentru a repartiza investițiile pe mai multe cicluri bugetare;
• Acolo unde este posibil, corelarea finanțării cu economiile de energie verificate, prin intermediul unor scheme precum cele ale companiilor de servicii energetice (ESCO);
• Combinarea subvențiilor publice cu împrumuturi sau alte forme de finanțare privată.
Costuri operaționale:
• Crearea și menținerea unei baze de date coerente cu privire la caracteristicile clădirilor, consumul de energie, performanța sistemelor și intervențiile anterioare;
• Acordarea priorității renovărilor în cazurile în care consumul de energie și costurile de exploatare sunt ridicate;
• Elaborarea de planuri de renovare la nivel local, cu obiective clare pentru transformarea parcului de clădiri publice într-unul de înaltă eficiență;
• Utilizarea foilor de parcurs pentru renovarea clădirilor sau a pașapoartelor de renovare a clădirilor pentru a structura intervențiile și a atinge obiective de performanță incrementale, asigurarea faptului că măsurile sunt compatibile și nu creează un efect de blocare;
• Asigurarea alinierii între actorii tehnici, financiari și administrativi pe parcursul întregii faze de planificare.
Punerea în aplicare:
• Utilizarea unor strategii de achiziții publice orientate către performanță, care să integreze obiective de performanță energetică, standarde de calitate și obligații de monitorizare;
• Consolidarea supravegherii și controlului la fața locului pentru a asigura respectarea specificațiilor de proiectare;
• Asigurarea unei execuții de înaltă calitate încă din etapa de achiziție, prin stabilirea unor condiții pentru contractori care să garanteze că forța de muncă este instruită corespunzător în ceea ce privește metodele de construcție eficiente din punct de vedere energetic;
• Extinderea competențelor, cunoștințelor, expertizei și capacității personalului municipal pentru a realiza renovări ale clădirilor publice la cele mai înalte standarde de performanță energetică.
Monitorizare:
• Asigurarea urmăririi sistematice a performanței energetice pentru a verifica dacă economiile preconizate au fost realizate în condiții de funcționare, utilizând sisteme de gestionare a energiei clădirilor (BEMS) acolo unde sunt disponibile, sau facturile de energie ca instrument de monitorizare mai simplu;
• Asigurarea colectării consecvente a datelor la nivel municipal pentru a sprijini atât planurile locale de gestionare și renovare a clădirilor publice, cât și raportarea la nivel național;
• Stabilirea unor cadre de monitorizare, specificând indicatori-cheie de performanță (KPI) precum consumul de energie, emisiile de CO2 și calitatea mediului interior (IEQ).
• Utilizarea cadrelor și instrumentelor existente ⎯ a certificatelor de performanță energetică (EPC), a indicatorului de pregătire pentru tehnologii inteligente (SRI), a foilor de parcurs pentru renovarea clădirilor sau a pașapoartelor de renovare a clădirilor ⎯ pentru a sprijini monitorizarea și conformitatea.
Citește publicația integrală, în limba engleză, aici.