Valurile de căldură devin o problemă de guvernanță urbană și sănătate publică. Acestea afectează atât spațiile în care locuiesc oamenii, cât și exteriorul acestora.
București este un oraș care ilustrează concret tensiunile dintre dorința de dezvoltare și nevoia de a păstra infrastructura verde a orașului. În același timp, pe măsură ce parcurile existente și spațiile verzi neocupate sunt supuse unor presiuni din ce în ce mai mari din partea dezvoltatorilor imobiliari, clădirile deja construite nu pot face față expunerii solare și creșterii temperaturilor. O clădire bine izolată, dacă nu este proiectată să țină cont și de condițiile de vară, poate reține căldura și poate duce la supraîncălzire interioară.
Concluziile autoarei:
„Fenomenul insulei de căldură urbană face ca orașele să fie în mod constant mai calde decât zonele rurale. Betonul, asfaltul, oțelul și sticla absorb cantități mari de radiație solară în timpul zilei și o eliberează lent pe timpul nopții, astfel că orașele nu reușesc să își scadă temperatura. Căldura este distribuită inegal și în interiorul acestora, unde cartierele ce nu dispun de suficiente spații verzi prezintă un discomfort termic mai ridicat. În acest context, aerul condiționat este considerat soluția imediată la supraîncălzire, dar acesta riscă să agraveze fenomenul și să pună presiune pe sistemul energetic.
Bucureștiul nu își permite să mai aștepte. În timp ce orașul continuă să piardă din infrastructura verde, România încă nu are un cadru unitar pentru a evalua supraîncălzirea clădirilor în timpul verii. Pe măsură ce căldura extremă devine o provocare structurală, este nevoie de măsuri care să privească dincolo de răspunsul de moment. Bucureștiul trebuie să treacă la o planificare anticipativă care să protejeze sistemul de spații verzi și, în același timp, să introducă standarde pentru clădiri astfel încât acestea să poată fi proiectate și adaptate pentru a limita supraîncălzirea.”
— Andrada Lupulescu
Pentru detalii suplimentare și solicitări media, vă rugăm să o contactați pe Andrada Lupulescu: andrada.lupulescu@epg-thinktank.org