Noul comentariu EPG aduce recomandări bazate pe proiectul de Hotărâre de Guvern privind viitoarele parcuri eoliene offshore din România, publicat spre consultare de Ministerul Energiei pe 23 iulie 2026. Acestea urmăresc să asigure că viitoarea capacitate anunțată, de peste 11 GW, nu va rămâne doar un deziderat pe hârtie.
România a făcut un pas important, deși întârziat, în dezvoltarea energiei eoliene offshore în Marea Neagră. Depășirea pragului de 11 GW este un semnal încurajator, însă acesta trebuie asumat explicit în legislație, sau cel puțin în documentele strategice, alături de un calendar ferm de implementare. Astfel, investitorii ar dispune de predictibilitatea necesară fundamentării deciziilor de investiții.
Concluziile autorului:
„Procesul de selecție a celor șase perimetre eoliene offshore trebuie să devină mai transparent și mai incluziv, fiind nevoie de o comunicare clară asupra stadiului legislației secundare față de investitori, societatea civilă și mediul academic. Este necesară și o perioadă de consultare publică mai lungă decât minimul legal pentru astfel de decizii de miliarde de euro, cu implicații asupra mediului, economiei și securității naționale. De asemenea, studiul tehnic care a stat la baza selecției trebuie publicat integral, nu doar concluziile.
Pe termen lung, dezvoltarea infrastructurii de transport ar trebui gândită regional, eventual prin concepte scalabile precum insulele energetice, care pot susține atât prima fază, cât și integrarea fazelor 2 și 3. Ca valoarea adăugată anunțată — între 16 și 27 de miliarde de euro — să se transforme într-o bază industrială reală, România ar putea lua în calcul acorduri sectoriale similare celor din Regatul Unit sau Polonia.”
— Mihai Constantin
Pentru detalii suplimentare și solicitări media, vă rugăm să îl contactați pe Mihai Constantin: mihai.constantin@epg-thinktank.org