Noul Op-Ed EPG susține că schimbările climatice au început să afecteze chiar și tehnologiile convenționale de producție a energiei, cele considerate, timp de decenii, pilonii securității energetice.
Nivelul scăzut al Dunării, împreună cu temperaturile foarte ridicate, a adus pentru prima dată ambele reactoare de la Cernavodă în situația de a fi afectate simultan de lipsa apei necesare răcirii. În paralel, seceta reduce producția hidroenergetică exact în perioada în care consumul de electricitate crește puternic din cauza caniculei. Centralele nucleare, hidrocentralele, dar și cele pe cărbune sau gaze care depind de apă pentru răcire devin, la rândul lor, vulnerabile la fenomenele climatice extreme. De aceea, este nevoie de criterii noi de evaluare a sistemului energetic, dincolo de preț și de MW instalați.
Concluziile autorului:
„Provocările climatice tot mai frecvente arată că securitatea aprovizionării cu energie nu mai poate fi garantată de tehnologiile convenționale. Ea depinde tot mai mult și de condiții de operare predictibile, cum ar fi apa suficientă pentru răcirea centralelor. Aceste condiții trebuie incluse explicit în planificarea strategică a energiei. Construirea de noi capacități de generare, rămâne necesară, însă contează tot mai mult capacitatea noilor centrale și a bateriilor de a susține stabilitatea rețelei. Serviciile de sistem (inerția, controlul tensiunii și reglajul de frecvență) devin esențiale într-un sistem tot mai dependent de surse regenerabile. În acest context, adoptarea tehnologiilor grid-forming nu mai este o opțiune tehnică marginală, ci o componentă esențială a securității energetice a viitorului.”
– Alexandru Ciocan
Pentru detalii suplimentare și solicitări media, vă rugăm să-l contactați pe Alexandru Ciocan: alexandru.ciocan@epg-thinktank.org