Home Blog

Poate flexibilitatea consumului să mențină lumina aprinsă în România în condiții de stres?

Flexibilitatea consumului de energie electrică (Demand Side Response – DSR) poate reprezenta o alternativă la menținerea în funcțiune a capacităților pe cărbune, sprijinind în același timp tranziția energetică pe termen lung. 

Potențialul României privind DSR poate ajunge la 235 MW în sectorul industrial și 1.800 MW la nivelul gospodăriilor. Acesta este relevant în contextul în care cărbunele este considerat în continuare important pentru acoperirea vârfurilor de consum din vară și iarnă. Un mecanism DSR extins ar putea acoperi aceste deficiențe de adecvanță și ar putea genera economii de aproximativ 150 de milioane de euro. 

Concluziile autoarei:

„Flexibilitatea consumului, dacă dezvoltată, poate acoperi deficitul de aprovizionare de consum de iarnă fără a se baza pe cărbune. Sistemul are nevoie de un mecanism DSR flexibil, care să garanteze disponibilitatea pe termen scurt și mediu, în paralel cu tranziția energetică pe termen lung, prin stocarea energiei și creșterea capacităților cu emisii reduse de carbon.

Noul serviciu de flexibilitate lansat la 1 septembrie ar trebui extins prin publicare volumelor contractate și a prețurilor rezultate din primele licitații, introducerea unui produs sezonier de iarnă și vară, dar și simplificarea procesului de agregare pentru IMM-uri. În plus, cadrul de flexibilitate ar trebui extins pentru a include piețele angro, astfel încât participarea consumatorilor și a agregatorilor să permită cumularea veniturilor din surse diferite. DSR ar trebui inclus în modelarea adecvării resurselor, pe baza datelor referitoare la reducerile de consum industrial din august 2026, a lansării recente a programului DSR și a seturilor de date proxy europene. În cele din urmă, România ar trebui să atragă proiecte industriale în regiunile carbonifere și să coreleze schemele de sprijin din Programul pentru Tranziție Justă cu flexibilitatea. Includerea DSR ar trebui să fie un criteriu pentru eligibilitatea proiectelor industriale finanțate în regiunile carbonifere, alături de un set de opțiuni care să vină în sprijinul lucrătorilor din centralele pe cărbune, în funcție de vârstă.”

— Nadia Maki


Autor principal

Nadia Maki EPG thinktank

Nadia Maki

Senior Researcher

Pentru detalii suplimentare și solicitări media, vă rugăm să o contactați pe Nadia Maki la: nadia.maki@epg-thinktank.org

Can Demand Side Response Keep Romania’s Lights on Under System Stress?

Demand Side Response (DSR) could provide a credible alternative to keeping coal capacity online while supporting Romania’s longer-term energy transition, with energy storage and increased low carbon capacities. 

Romania’s DSR potential is estimated at up to 235 MW of industrial use and 1,800 MW at the household level. Some Romanian officials continue to argue that coal is indispensable on the grounds that it’s the only guarantee of security of supply in both summer and winter. However, a scaled-up DSR mechanism could cover these adequacy gaps and incur savings of around EUR 150m. 

“Scaled up, Demand Side Response can overcome winter supply deficits without reliance on coal. The system needs a flexible DSR mechanism in the short- to medium-term alongside long-term energy transition, with energy storage and increased low carbon capacities.

The new flexibility service launched on Sept 1st should be scaled up by publishing auction volumes and clearing prices, introducing a seasonal winter and summer product, and simplifying aggregation for SMEs. Furthermore, the flexibility framework should be expanded to include wholesale markets so consumers and aggregator participation can enable revenue stacking to make participation more attractive without public funds. Demand Side Response should be included in the Resource Adequacy Modelling, drawing on data from August 2026 industrial curtailment, the recent DSR scheme launch and European proxy datasets. Finally, Romania should attract industrial projects in coal regions and link Just Transition support schemes to flexibility. DSR readiness should be made a criterion for industrial projects supported in coal regions, alongside a menu of options that supports workers at different life stages.”

— Nadia Maki


Lead author

Nadia Maki EPG thinktank

Nadia Maki

Senior Researcher

For or further details and media inquiries, please contact Nadia Maki: nadia.maki@epg-thinktank.org

Viitorul industriei metalurgice românești: între transformare, revitalizare și riscul declinului

România are potențialul de a deveni un producător regional competitiv de metale cu emisii scăzute de carbon. Măsurile care vor fi adoptate în următorii ani de către industrie și decidenți vor determina transformarea sau declinul industriei metalurgice românești.

Sunt necesare măsuri concrete de sprijin, corelate cu prioritățile asumate prin Pactul pentru o Industrie Curată și orientate către transpunerea inițiativelor europene în soluții concrete care răspund provocărilor din sector. 

„Contextul actual oferă României o oportunitate fără precedent de a susține transformarea producției metalurgice și de a contribui la obiectivele Uniunii Europene privind autonomia strategică, securitatea energetică și atingerea țintelor de decarbonizare. 

Ceea ce lipsește este o strategie industrială care să reglementeze nevoile industriei astfel încât să devină competitivă, să prioritizeze dezvoltarea infrastructurii pentru decarbonizare, să faciliteze accesul prioritar la energie electrică la prețuri competitive și să valorifice mai eficient fondurile publice și achizițiile publice ecologice. Înțelegerea capacităților și nevoilor industriale existente este un prim pas pentru a mobiliza fondurile necesare pentru industriile viitorului.” 

— Izabela Manea


Autor principal

Izabela Manea EPG thinktank Profile Picture

Izabela Manea

Research Assistant

Autor

epg think tank team sabina ghita intern 800

Sabina Ghiță

Research Assistant

Pentru detalii suplimentare și solicitări media, vă rugăm să o contactați pe Sabina Strîmbovschi: sabina.strimbovschi@epg-thinktank.org

The Urban Cooling Paradox: Can Europe Adapt to Extreme Heat without Making it Worse?

Heatwaves are becoming a problem of urban governance and public health. They affect both the buildings where people live and the areas outside them.

Bucharest illustrates the tensions between development pressures and the need to keep the green infrastructure of the city. At the same time, while existing parks and vacant green areas have increasingly come under pressure from real-estate development, existing buildings cannot cope with prolonged solar exposure and rising temperatures. A well-insulated building, if poorly designed for summer conditions, can trap solar heat and lead to overheating.

“The Urban Heat Island effect means that cities are consistently warmer than rural areas. Concrete, asphalt, steel and glass absorb large amounts of solar radiation during the day and slowly release it overnight, preventing cities from cooling at night. Heat is also distributed unevenly within cities, where neighborhoods lacking sufficient green spaces experience greater thermal discomfort. In this context, air conditioning is seen as the immediate solution to overheating, but it risks reinforcing the phenomenon and putting pressure on the energy system. 

Bucharest cannot afford to wait any longer. While the city continues to lose its green infrastructure, Romania still lacks a systematic framework for assessing summer overheating in buildings. As extreme heat becomes a structural challenge, measures that look beyond the immediate response are needed. Bucharest must move towards planning that protects its green spaces while also introducing building standards to be used for designing and adapting buildings to limit overheating.” 

– Andrada Lupulescu


Lead author

Andrada Lupulescu EPG thinktank Profile Picture

Andrada Lupulescu

Researcher

Author

Theodor Bratosin EPG think tank Profile Picture

Theodor Bratosin

Associate

For or further details and media inquiries, please contact Andrada Lupulescu: andrada.lupulescu@epg-thinktank.org

Paradoxul răcirii urbane: adaptare sau agravare?

Valurile de căldură devin o problemă de guvernanță urbană și sănătate publică. Acestea afectează atât spațiile în care locuiesc oamenii, cât și exteriorul acestora.

București este un oraș care ilustrează concret tensiunile dintre dorința de dezvoltare și nevoia de a păstra infrastructura verde a orașului. În același timp, pe măsură ce parcurile existente și spațiile verzi neocupate sunt supuse unor presiuni din ce în ce mai mari din partea dezvoltatorilor imobiliari, clădirile deja construite nu pot face față expunerii solare și creșterii temperaturilor. O clădire bine izolată, dacă nu este proiectată să țină cont și de condițiile de vară, poate reține căldura și poate duce la supraîncălzire interioară.

„Fenomenul insulei de căldură urbană face ca orașele să fie în mod constant mai calde decât zonele rurale. Betonul, asfaltul, oțelul și sticla absorb cantități mari de radiație solară în timpul zilei și o eliberează lent pe timpul nopții, astfel că orașele nu reușesc să își scadă temperatura. Căldura este distribuită inegal și în interiorul acestora, unde cartierele ce nu dispun de suficiente spații verzi prezintă un discomfort termic mai ridicat. În acest context, aerul condiționat este considerat soluția imediată la supraîncălzire, dar acesta riscă să agraveze fenomenul și să pună presiune pe sistemul energetic. 

Bucureștiul nu își permite să mai aștepte. În timp ce orașul continuă să piardă din infrastructura verde, România încă nu are un cadru unitar pentru a evalua supraîncălzirea clădirilor în timpul verii. Pe măsură ce căldura extremă devine o provocare structurală, este nevoie de măsuri care să privească dincolo de răspunsul de moment. Bucureștiul trebuie să treacă la o planificare anticipativă care să protejeze sistemul de spații verzi și, în același timp, să introducă standarde pentru clădiri astfel încât acestea să poată fi proiectate și adaptate pentru a limita supraîncălzirea.” 

— Andrada Lupulescu


Autor principal

Andrada Lupulescu EPG thinktank Profile Picture

Andrada Lupulescu

Researcher

Autor

Theodor Bratosin EPG think tank Profile Picture

Theodor Bratosin

Associate

Pentru detalii suplimentare și solicitări media, vă rugăm să o contactați pe Andrada Lupulescu: andrada.lupulescu@epg-thinktank.org

Reforma EU ETS: între recalibrarea obiectivelor climatice și transformarea industriei europene

Comentariul EPG analizează Propunerea Comisiei Europene de revizuire a Directivei EU ETS. Aceasta răspunde unor presiuni reale resimțite de industria europeană (prețuri ridicate la energie, concurență internațională, cerere insuficientă și o finanțare insuficientă).

Propunerea marchează o schimbare de paradigmă: ETS nu mai funcționează doar ca mecanism de stabilire a prețului carbonului, ci și ca instrument de finanțare a tranziției industriale, printr-o corelare mult mai strânsă cu politica industrială. Noile instrumente extind semnificativ oferta de finanțare. În același timp, este slăbit semnalul de preț al carbonului – rezultatul probabil se va materializa în venituri mai mici din licitații, exact resursa din care se finanțează noile instrumente.

Pentru România rămân mai multe riscuri: acces limitat la finanțare prin licitații competitive europene, în absența unor mecanisme solide de solidaritate; posibila amânare a deciziilor de investiții pe fondul unui calendar mai permisiv, precum și distorsionarea pieței unice prin compensații inegale între statele membre.

Concluziile autoarei:

„Propunerea Comisiei aduce mai multe resurse pentru decarbonizarea industriei, dar un preț mai slab al carbonului nu face costul tranziției să dispară, ci doar amână momentul investițiilor. Pentru România, succesul acestei reforme nu va depinde de calendarul mai relaxat, ci de capacitatea autorităților de a utiliza strategic Fondul pentru Modernizare, Fondul pentru Inovare și veniturile naționale din ETS, orientate către proiecte mature de decarbonizare industrială și către infrastructura.

Fără mecanisme de solidaritate mai solide la nivel european și fără o valorificare strategică a acestor resurse, riscăm să pierdem această fereastră de oportunitate pentru tranziția industrială”

— Sabina Strîmbovschi


Autor principal

Sabina Strîmbovschi EPG thinktank

Sabina Strîmbovschi

Industry Lead

Coautor

Ana Maria Niculicea EPG thinktank

Ana-Maria Niculicea

Senior Researcher

Pentru detalii suplimentare și solicitări media, vă rugăm să o contactați pe Sabina Strîmbovschi la: sabina.strimbovschi@epg-thinktank.org

România propune lista perimetrelor pentru energia eoliană offshore: un pas important deși întârziat

Noul comentariu EPG aduce recomandări bazate pe proiectul de Hotărâre de Guvern privind viitoarele parcuri eoliene offshore din România, publicat spre consultare de Ministerul Energiei pe 23 iulie 2026. Acestea urmăresc să asigure că viitoarea capacitate anunțată, de peste 11 GW, nu va rămâne doar un deziderat pe hârtie.

România a făcut un pas important, deși întârziat, în dezvoltarea energiei eoliene offshore în Marea Neagră. Depășirea pragului de 11 GW este un semnal încurajator, însă acesta trebuie asumat explicit în legislație, sau cel puțin în documentele strategice, alături de un calendar ferm de implementare. Astfel, investitorii ar dispune de predictibilitatea necesară fundamentării deciziilor de investiții.

„Procesul de selecție a celor șase perimetre eoliene offshore trebuie să devină mai transparent și mai incluziv, fiind nevoie de o comunicare clară asupra stadiului legislației secundare față de investitori, societatea civilă și mediul academic. Este necesară și o perioadă de consultare publică mai lungă decât minimul legal pentru astfel de decizii de miliarde de euro, cu implicații asupra mediului, economiei și securității naționale. De asemenea, studiul tehnic care a stat la baza selecției trebuie publicat integral, nu doar concluziile.

Pe termen lung, dezvoltarea infrastructurii de transport ar trebui gândită regional, eventual prin concepte scalabile precum insulele energetice, care pot susține atât prima fază, cât și integrarea fazelor 2 și 3. Ca valoarea adăugată anunțată — între 16 și 27 de miliarde de euro — să se transforme într-o bază industrială reală, România ar putea lua în calcul acorduri sectoriale similare celor din Regatul Unit sau Polonia.”

— Mihai Constantin


Autor principal

Mihai Constantin EPG thinktank

Mihai Constantin

Senior Researcher

Autor

Alina Arsani EPG thinktank

Alina Arsani

Head of Energy Systems

Pentru detalii suplimentare și solicitări media, vă rugăm să îl contactați pe Mihai Constantin: mihai.constantin@epg-thinktank.org

Romania’s Black Sea Wind Moves from Paper to Open Water

This commentary sets out recommendations based on the draft Government Decision of Romania’s future offshore wind farms, published by the Ministry of Energy on 23 July 2026 for consultation, to enable the announced capacity of over 11 GW to become a reality rather than remaining an ambitious target on paper.

Romania has taken an important, although overdue, step towards developing offshore wind energy in the Black Sea. Reaching over 11 GW is an encouraging signal, but this must be explicitly assumed in legislation, or at least in strategic documents, alongside a firm implementation timetable. This would provide investors with the predictability needed to underpin their investment decisions.  

“The selection process for the six offshore wind farm sites must become more transparent and inclusive, and there is a need for clear communication regarding the status of secondary legislation to investors, civil society and the academic community. A public consultation period longer than the legal minimum is also required for such decisions involving billions of euros, which have implications for the environment, the economy and national security. Furthermore, the technical study on which the selection was based must be published in full, not just the conclusions.

In the long term, transport infrastructure development should be approached from a regional perspective, possibly through scalable concepts such as energy islands, which can support both the first phase and the integration of phases 2 and 3. For the announced added value — between 16 and 27 billion euros — to translate into a domestic industrial base, Romania could consider Sectorial Deals similar to those in the United Kingdom or Poland.”

– Mihai Constantin


Lead author

Mihai Constantin EPG thinktank

Mihai Constantin

Senior Researcher

Author

Alina Arsani EPG thinktank

Alina Arsani

Head of Energy Systems

For or further details and media inquiries, please contact Mihai Constantin: mihai.constantin@epg-thinktank.org

Când clima începe să rescrie regulile sistemului energetic

Noul Op-Ed EPG susține că schimbările climatice au început să afecteze chiar și tehnologiile convenționale de producție a energiei, cele considerate, timp de decenii, pilonii securității energetice.

Nivelul scăzut al Dunării, împreună cu temperaturile foarte ridicate, a adus pentru prima dată ambele reactoare de la Cernavodă în situația de a fi afectate simultan de lipsa apei necesare răcirii. În paralel, seceta reduce producția hidroenergetică exact în perioada în care consumul de electricitate crește puternic din cauza caniculei. Centralele nucleare, hidrocentralele, dar și cele pe cărbune sau gaze care depind de apă pentru răcire devin, la rândul lor, vulnerabile la fenomenele climatice extreme. De aceea, este nevoie de criterii noi de evaluare a sistemului energetic, dincolo de preț și de MW instalați.

Concluziile autorului:

„Provocările climatice tot mai frecvente arată că securitatea aprovizionării cu energie nu mai poate fi garantată de tehnologiile convenționale. Ea depinde tot mai mult și de condiții de operare predictibile, cum ar fi apa suficientă pentru răcirea centralelor. Aceste condiții trebuie incluse explicit în planificarea strategică a energiei. Construirea de noi capacități de generare, rămâne necesară, însă contează tot mai mult capacitatea noilor centrale și a bateriilor de a susține stabilitatea rețelei. Serviciile de sistem (inerția, controlul tensiunii și reglajul de frecvență) devin esențiale într-un sistem tot mai dependent de surse regenerabile. În acest context, adoptarea tehnologiilor grid-forming nu mai este o opțiune tehnică marginală, ci o componentă esențială a securității energetice a viitorului.”

– Alexandru Ciocan


Autor

Alexandru Ciocan

Senior Researcher

Pentru detalii suplimentare și solicitări media, vă rugăm să-l contactați pe Alexandru Ciocan: alexandru.ciocan@epg-thinktank.org

Plan local de renovare – Sighetu Marmației

Planul de renovare pentru municipiul Sighetu Marmației stabilește strategia și pașii pentru îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor publice și pentru reducerea emisiilor de carbon.

Planul răspunde cerințelor Directivei europene privind performanța energetică a clădirilor și a Standardelor minime de performanță energetică (MEPS), prin care clădirile publice cu cele mai slabe performanțe trebuie renovate treptat. Până în 2030, cele mai ineficiente 16% dintre clădirile publice din trebuie aduse peste un nivel minim de performanță, stabilit de fiecare stat în parte. În 2033, pragul se extinde la 26%.

„Planul realizat de noi nu este o fotografie statică a clădirilor publice dintr-un oraș. Este un instrument practic de implementare, care trebuie actualizat pe măsură ce apar date noi. Eficiența lui depinde de calitatea datelor, de cum se execută lucrările și de capacitatea municipiului de a atrage finanțare și de a monitoriza rezultatele pe termen lung. Altfel pragurile și standardele minime de performanță rămân doar cifre pe hârtie. Sperăm ca Planul de renovare pentru Sighetu Marmației să fie un exemplu bun pentru autorități locale care încep să-și prioritizeze fondul construit.”

– Theodor Bratosin


Autor principal

Theodor Bratosin EPG think tank Profile Picture

Theodor Bratosin

Associate

Autori

Rodica Purcel EPG Profile Picture - epg think tank

Rodica Purcel

Researcher

Aura Oancea EPG thinktank

Aura Oancea

Head of Buildings and Cities

Pentru detalii suplimentare și solicitări media, vă rugăm să o contactați pe Rodica Purcel la: rodica.purcel@epg-thinktank.org